Descoperirea rolului unei neuropeptide în creșterea tumorilor gastrointestinale deschide noi perspective terapeutice

O echipă de cercetători australieni de la Institutul de Cercetare a Cancerului Olivia Newton-John (ONJCRI) și Școala de Medicină a Canceruluiv La Trobe a identificat două componente ale sistemului nervos care stimulează creșterea tumorilor în cancerele gastrointestinale. Studiul publicat în BMJ Oncology oferă o nouă direcție terapeutică promițătoare, deoarece medicamentele care vizează aceste mecanisme sunt deja aprobate pentru tratamentul migrenei.
Tractul gastrointestinal este dotat cu propriul său sistem nervos – adesea denumit „al doilea creier” – care reglează o gamă largă de funcții digestive și imunologice. Printre elementele centrale ale acestui sistem se numără neuropeptidele, molecule de semnalizare eliberate de terminațiile nervoase, ce se leagă de receptori celulari și modulează diverse procese fiziologice și patologice.

În ultimii ani, tot mai multe dovezi sugerează că interacțiunea dintre sistemul nervos și tumori joacă un rol major în evoluția cancerului, influențând proliferarea celulară, angiogeneza și răspunsul imun local. Cu toate acestea, mecanismele moleculare precise prin care neuronii influențează microambientul tumoral au rămas slab înțelese.

Despre studiu

Echipa condusă de Dr. Pavitha Parathan și Dr. Lisa Mielke a investigat rolul neuropeptidei CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei) și al receptorului său RAMP1 (proteina 1 modificatoare a activității receptorului) în tumorile colorectale și gastrice.

Folosind tehnici avansate de inginerie genetică, cercetătorii au eliminat receptorul RAMP1 din celulele tumorale, observând o scădere semnificativă a creșterii tumorilor. Această descoperire demonstrează o dependență funcțională între semnalizarea CGRP–RAMP1 și progresia cancerului gastrointestinal.

În mod remarcabil, analiza histologică a evidențiat prezența fibrelor nervoase care conțin CGRP în interiorul tumorilor, precum și faptul că celulele canceroase produc ele însele CGRP. Acest dublu mecanism - eliberarea nervoasă și producția tumorală - creează un cerc vicios care stimulează proliferarea și menține microambientul favorabil creșterii tumorale.

Rezultate

Rezultatele studiului arată că:

• Blocarea genetică a receptorului RAMP1 duce la inhibarea semnificativă a creșterii tumorilor în modele experimentale de cancer colorectal și gastric.
• Neuropeptidul CGRP acționează ca un factor tumoral autocrin și paracrin, stimulând proliferarea celulară și angiogeneza.
• Medicamentele existente care inhibă semnalizarea CGRP – utilizate în prezent pentru tratamentul migrenei – ar putea fi reutilizate pentru tratamentul cancerelor gastrointestinale.

Potrivit Dr. Parathan, descoperirea are un impact major, deoarece relevă o cale „nervoasă–tumorală” ce poate fi țintită farmacologic cu terapii deja sigure și bine tolerate. Aceste rezultate oferă o oportunitate de a accelera translarea clinică, fără necesitatea dezvoltării unor noi molecule.

Implicații clinice și perspective

Dr. Lisa Mielke, autoarea principală și conducătoarea laboratorului ONJCRI, subliniază că implicarea sistemului nervos în oncogeneză reprezintă un domeniu emergent cu un potențial terapeutic considerabil. Următoarea etapă a cercetărilor va viza testarea inhibitorilor CGRP utilizați în migrenă în combinație cu terapiile standard pentru cancerul colorectal.

Cercetătorii intenționează să includă aceste medicamente în viitoare studii clinice, explorând posibilitatea integrării lor alături de chimioterapie și imunoterapie, pentru a obține tratamente mai eficiente și mai bine tolerate.

Concluzii

Studiul aduce o perspectivă inovatoare asupra interacțiunilor dintre sistemul nervos enteric și cancerul gastrointestinal, evidențiind o cale moleculară care poate fi blocată cu medicamente deja disponibile. Dacă aceste rezultate se confirmă în studiile clinice, inhibitorii CGRP ar putea deveni o nouă clasă de terapii adjuvante în tratamentul cancerelor colorectale și gastrice.

Având în vedere că cancerele gastrointestinale reprezintă 1 din 4 cazuri de cancer la nivel global (4,8 milioane) și 1 din 3 decese oncologice (3,4 milioane), această descoperire deschide o cale realistă către tratamente mai eficiente și mai puțin agresive pentru pacienți.