Descoperire crucială în domeniul cancerului de sân metastatic
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 15-03-2023
O echipă de cercetători de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie au reușit să identifice mecanismul prin care celulele canceroase de sân care s-au răspândit în plămâni se pot „trezi” după ani în care au stagnat în organism și pot forma tumori secundare incurabile.
Cercetătorii au descoperit că celulele canceroase de sân care s-au răspândit în plămâni se află într-un stadiu de repaus, astfel că nu se divid și nu formează tumori, dar rămân „adormite” în plămâni timp de ani de zile. Cu toate acestea, la un moment dat, celulele canceroase se „trezesc” și încep să se dividă, formând tumori secundare.
În urma unor experimente efectuate pe șoareci de laborator, grupul de cercetători a arătat că mecanismul care declanșează trezirea celulelor canceroase de sân este legat de o proteină, numită PDGF-C, prezentă la nivel pulmonar, care joacă un rol important în menținerea într-o stare de repaus a celulelor canceroase. Potrivit rezultatelor experimentelor, o creștere a nivelului proteinei PDGF-C „trezirea” celulelor canceroase, care încep să se dividă.
Pe baza acestor rezultate, cercetătorii sugerează o strategie pentru a dezamorsa această „bombă cu ceas” a cancerului de sân. Ei propun utilizarea de inhibitori PDGF-C pentru a bloca activarea proteinei și a preveni „trezirea” celulelor canceroase. O astfel de strategie ar putea fi utilizată în combinație cu terapiile existente, pentru a trata pacienții cu cancer de sân metastatic.
Descoperirea actuală este extrem de importantă, deoarece metastaza este principala cauză a decesului în cazul pacienților cu cancer de sân, iar tratamentele actuale nu sunt suficient de eficiente în tratarea acestei forme avansate de cancer. Cu toate acestea, prin înțelegerea mecanismelor care declanșează metastaza, se deschide o nouă oportunitate pentru dezvoltarea unor terapii mai eficiente.
sursa: Science Daily
foto: Khuloud T. Al-Jamal, David McCarthy & Izzat Suffian. Attribution 4.0 International (CC BY 4.0)
Actualizat la 15-03-2023 | Vizite: 78 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1