Cum influențează microbiota intestinală eficiența terapiilor în cancer?
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 28-04-2025
Potrivit unui studiu condus de University College London, activitatea medicamentelor utilizate în terapia cancerului depinde de compoziția florei microbiene intestinale. Studiul a fost realizat pe modele animale, mai excat nematode sau viermi cilindrici, la care s-a analizat modul în care flora lor bacteriană procesează nutrienții și medicamentele.
Rezultatele studiului, publicate în jurnalul științific Cell, subliniază care ar putea fi beneficiile manipulării microbiomului intestinal și al dietei pentru a crește eficiența tratamentelor anti-cancer și oferă o mai mare înțelegere în ceea ce privește variabilitatea eficienței diferitelor medicamente la diferiți indivizi.
Caenorhabditis elegans este folosit de regulă în studiile ce analizează metabolismul uman datorită similarităților în ceea ce privește evoluția la om și relația sa cu microbiota intestinală.
Cercetătorii au testat 55,000 de condiții la C. Elegans variind genele bacteriene, dar și tipul de medicamente administrate și dozele. Ei au utilizat analiza computațională pentru a analiza în detaliu modul în care ADN-ul bacterian, nutrienții din dietă și compușii chimici afectează eficiența fluoropirimidinei, un medicament comun administrat în terapia cancerului colorectal.
Astfel s-au evidențiat 2 mecanisme ce conduc la modificarea activității medicamentului la nematodele utilizate drept model. Primul face referire la tulpinile bacteriene care stimulează metabolizarea medicamentului în forma activă, iar cel de al doilea influențează metabolismul celulelor canceroase astfel încât să inducă moartea celulară.
De asemenea, co-terapia s-a dovedit a fi nefavorabilă în unele situații acțiunii medicamentelor anti-cancer. De exemplu, administrarea de metformin, medicament din clasa anti-diabeticelor orale, reduce activitatea fluoropirimidinei la C. Elegans prin inhibiția proceselor susținute de flora bacteriană intestinală.
Aceste descoperiri sunt critice pentru a identifica factorii ce țin de microbiotă și care influențează eficiența medicamentelor, respectiv cum pot fi aceștia manipulați cu ajutorul suplimentelor dietetice, ceea ce poate avea un impact major în sucesul terpiilor anti-cancer.
Sursa: Medical Xpress
Rezultatele studiului, publicate în jurnalul științific Cell, subliniază care ar putea fi beneficiile manipulării microbiomului intestinal și al dietei pentru a crește eficiența tratamentelor anti-cancer și oferă o mai mare înțelegere în ceea ce privește variabilitatea eficienței diferitelor medicamente la diferiți indivizi.
Caenorhabditis elegans este folosit de regulă în studiile ce analizează metabolismul uman datorită similarităților în ceea ce privește evoluția la om și relația sa cu microbiota intestinală.
Cercetătorii au testat 55,000 de condiții la C. Elegans variind genele bacteriene, dar și tipul de medicamente administrate și dozele. Ei au utilizat analiza computațională pentru a analiza în detaliu modul în care ADN-ul bacterian, nutrienții din dietă și compușii chimici afectează eficiența fluoropirimidinei, un medicament comun administrat în terapia cancerului colorectal.
Astfel s-au evidențiat 2 mecanisme ce conduc la modificarea activității medicamentului la nematodele utilizate drept model. Primul face referire la tulpinile bacteriene care stimulează metabolizarea medicamentului în forma activă, iar cel de al doilea influențează metabolismul celulelor canceroase astfel încât să inducă moartea celulară.
De asemenea, co-terapia s-a dovedit a fi nefavorabilă în unele situații acțiunii medicamentelor anti-cancer. De exemplu, administrarea de metformin, medicament din clasa anti-diabeticelor orale, reduce activitatea fluoropirimidinei la C. Elegans prin inhibiția proceselor susținute de flora bacteriană intestinală.
Aceste descoperiri sunt critice pentru a identifica factorii ce țin de microbiotă și care influențează eficiența medicamentelor, respectiv cum pot fi aceștia manipulați cu ajutorul suplimentelor dietetice, ceea ce poate avea un impact major în sucesul terpiilor anti-cancer.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 28-04-2025 | Vizite: 871 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1