Cum influențează microbiota intestinală eficiența terapiilor în cancer?
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 28-04-2025
Potrivit unui studiu condus de University College London, activitatea medicamentelor utilizate în terapia cancerului depinde de compoziția florei microbiene intestinale. Studiul a fost realizat pe modele animale, mai excat nematode sau viermi cilindrici, la care s-a analizat modul în care flora lor bacteriană procesează nutrienții și medicamentele.
Rezultatele studiului, publicate în jurnalul științific Cell, subliniază care ar putea fi beneficiile manipulării microbiomului intestinal și al dietei pentru a crește eficiența tratamentelor anti-cancer și oferă o mai mare înțelegere în ceea ce privește variabilitatea eficienței diferitelor medicamente la diferiți indivizi.
Caenorhabditis elegans este folosit de regulă în studiile ce analizează metabolismul uman datorită similarităților în ceea ce privește evoluția la om și relația sa cu microbiota intestinală.
Cercetătorii au testat 55,000 de condiții la C. Elegans variind genele bacteriene, dar și tipul de medicamente administrate și dozele. Ei au utilizat analiza computațională pentru a analiza în detaliu modul în care ADN-ul bacterian, nutrienții din dietă și compușii chimici afectează eficiența fluoropirimidinei, un medicament comun administrat în terapia cancerului colorectal.
Astfel s-au evidențiat 2 mecanisme ce conduc la modificarea activității medicamentului la nematodele utilizate drept model. Primul face referire la tulpinile bacteriene care stimulează metabolizarea medicamentului în forma activă, iar cel de al doilea influențează metabolismul celulelor canceroase astfel încât să inducă moartea celulară.
De asemenea, co-terapia s-a dovedit a fi nefavorabilă în unele situații acțiunii medicamentelor anti-cancer. De exemplu, administrarea de metformin, medicament din clasa anti-diabeticelor orale, reduce activitatea fluoropirimidinei la C. Elegans prin inhibiția proceselor susținute de flora bacteriană intestinală.
Aceste descoperiri sunt critice pentru a identifica factorii ce țin de microbiotă și care influențează eficiența medicamentelor, respectiv cum pot fi aceștia manipulați cu ajutorul suplimentelor dietetice, ceea ce poate avea un impact major în sucesul terpiilor anti-cancer.
Sursa: Medical Xpress
Rezultatele studiului, publicate în jurnalul științific Cell, subliniază care ar putea fi beneficiile manipulării microbiomului intestinal și al dietei pentru a crește eficiența tratamentelor anti-cancer și oferă o mai mare înțelegere în ceea ce privește variabilitatea eficienței diferitelor medicamente la diferiți indivizi.
Caenorhabditis elegans este folosit de regulă în studiile ce analizează metabolismul uman datorită similarităților în ceea ce privește evoluția la om și relația sa cu microbiota intestinală.
Cercetătorii au testat 55,000 de condiții la C. Elegans variind genele bacteriene, dar și tipul de medicamente administrate și dozele. Ei au utilizat analiza computațională pentru a analiza în detaliu modul în care ADN-ul bacterian, nutrienții din dietă și compușii chimici afectează eficiența fluoropirimidinei, un medicament comun administrat în terapia cancerului colorectal.
Astfel s-au evidențiat 2 mecanisme ce conduc la modificarea activității medicamentului la nematodele utilizate drept model. Primul face referire la tulpinile bacteriene care stimulează metabolizarea medicamentului în forma activă, iar cel de al doilea influențează metabolismul celulelor canceroase astfel încât să inducă moartea celulară.
De asemenea, co-terapia s-a dovedit a fi nefavorabilă în unele situații acțiunii medicamentelor anti-cancer. De exemplu, administrarea de metformin, medicament din clasa anti-diabeticelor orale, reduce activitatea fluoropirimidinei la C. Elegans prin inhibiția proceselor susținute de flora bacteriană intestinală.
Aceste descoperiri sunt critice pentru a identifica factorii ce țin de microbiotă și care influențează eficiența medicamentelor, respectiv cum pot fi aceștia manipulați cu ajutorul suplimentelor dietetice, ceea ce poate avea un impact major în sucesul terpiilor anti-cancer.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 28-04-2025 | Vizite: 847 | bibliografie
Alte articole:
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic