Copiii născuţi după transferul de embrioni congelaţi pot avea un risc mai mare de cancer
Copiii născuţi în urma fertilizării in vitro prin metoda transferului de embrioni congelaţi prezintă un risc mai mare de cancer decât riscul general, sugerează un studiu efectuat pe mai mult de opt milioane de copii născuţi în Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia. Autorii studiului menţionează că sunt necesare cercetări ulterioare, pentru a putea confirma legătura potenţială dintre cancer şi transferul de embrioni congelaţi.
Tehnologia de reproducere asistată (ART), ce permite crearea unui embrion în laborator şi ulterior transferul său în uter, este utilizată anual de milioane de femei de pe întreg globul, pentru obţinerea unei sarcini. Dacă în trecut unica soluţie de transfer a embrionului era imediat după crearea sa, în prezent femeile pot opta pentru îngheţarea embrionului şi ulterior dezgheţarea şi transferarea sa în uter, oricând se doreşte acest lucru.
Metoda de îngheţare a embrionului şi de transferare ulterioară în uter a produs multiple discuţii între cercetători, deoarece unele studii au arătat că metoda este riscantă pentru sănătatea pe termen scurt a copiilor rezultaţi. Au lipsit, însă, dovezile cu privire la riscurile medicale potenţiale pe termen lung. Studiul actual şi-a propus să rezolve lacunele de informaţii şi să analizele potenţialele asocieri între naşterea prin metoda transferului de embrioni congelaţi şi anumite afecţiuni apărute la intervale lungi de timp de la momentul naşterii.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la aproape 8 milioane de copii din ţările nordice. Dintre aceştia, aproximativ 171.000 s-au născut după utilizarea tehnologiei de reproducere asistată, în cazul a peste 22.600 de cazuri fiind utilizată metoda de transfer a embrionilor congelaţi şi dezgheţaţi. Analiza datelor din registrele de sănătate naţionale a arătat că rata de diagnostic pentru cancer a fost mai mare în răndul celor născuţi după transferul de embrioni congelaţi-dezgheţaţi. Cele mai frecvente tipuri de cancer observate în studiu au fost leucemia şi tumorile sistemului nervos central.
Autorii studiului menţionează faptul că rezultatele, deşi generate în urma unei ample analize, cu o cohortă semnificativă clinic, necesită confirmare prin cercetări ulterioare, deoarece numărul celor care au dezvoltat cancer în timpul perioadei de studiu a fost unul redus.
sursa: Science Daily
Tehnologia de reproducere asistată (ART), ce permite crearea unui embrion în laborator şi ulterior transferul său în uter, este utilizată anual de milioane de femei de pe întreg globul, pentru obţinerea unei sarcini. Dacă în trecut unica soluţie de transfer a embrionului era imediat după crearea sa, în prezent femeile pot opta pentru îngheţarea embrionului şi ulterior dezgheţarea şi transferarea sa în uter, oricând se doreşte acest lucru.
Metoda de îngheţare a embrionului şi de transferare ulterioară în uter a produs multiple discuţii între cercetători, deoarece unele studii au arătat că metoda este riscantă pentru sănătatea pe termen scurt a copiilor rezultaţi. Au lipsit, însă, dovezile cu privire la riscurile medicale potenţiale pe termen lung. Studiul actual şi-a propus să rezolve lacunele de informaţii şi să analizele potenţialele asocieri între naşterea prin metoda transferului de embrioni congelaţi şi anumite afecţiuni apărute la intervale lungi de timp de la momentul naşterii.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la aproape 8 milioane de copii din ţările nordice. Dintre aceştia, aproximativ 171.000 s-au născut după utilizarea tehnologiei de reproducere asistată, în cazul a peste 22.600 de cazuri fiind utilizată metoda de transfer a embrionilor congelaţi şi dezgheţaţi. Analiza datelor din registrele de sănătate naţionale a arătat că rata de diagnostic pentru cancer a fost mai mare în răndul celor născuţi după transferul de embrioni congelaţi-dezgheţaţi. Cele mai frecvente tipuri de cancer observate în studiu au fost leucemia şi tumorile sistemului nervos central.
Autorii studiului menţionează faptul că rezultatele, deşi generate în urma unei ample analize, cu o cohortă semnificativă clinic, necesită confirmare prin cercetări ulterioare, deoarece numărul celor care au dezvoltat cancer în timpul perioadei de studiu a fost unul redus.
sursa: Science Daily
Actualizat la 06-09-2022 | Vizite: 54 | bibliografie
Alte articole:
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor