Consumul de alcool și riscul de cancer al mucoasei bucale la bărbații din India: diferențe între băuturile alcoolice internaționale și cele produse local
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 24-12-2025
Un studiu publicat în BMJ Global Health (23 decembrie 2025) a analizat relația dintre consumul de alcool, tipurile de băuturi alcoolice și riscul de cancer al mucoasei bucale la bărbații din India, cercetarea arătând că nu există un nivel sigur de consum al alcoolului pentru această formă de cancer, mai ales în asociere cu tutunul.
Context
Cancerul cavității orale reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în India, fiind al doilea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați. Cancerul mucoasei bucale este forma predominantă, cu o supraviețuire netă la 5 ani de aproximativ 43%, ceea ce subliniază necesitatea identificării și controlului factorilor de risc modificabili.
Deși tutunul, în special tutunul mestecat, este principalul factor de risc cunoscut, rolul alcoolului a fost mult mai puțin studiat în acest context, în special în India. Majoritatea dovezilor existente provin din Europa și America de Nord și se concentrează pe băuturi alcoolice recunoscute internațional, fără a lua în considerare băuturile produse local, care sunt larg consumate în zonele rurale indiene și pot avea un conținut alcoolic variabil sau contaminanți toxici.
Despre studiul actual
Design și populație studiată
Studiul a avut un design caz–control multicentric, incluzând:
-
1.803 cazuri de cancer al mucoasei bucale confirmate histopatologic
-
1.903 controale sănătoase, selectate dintre vizitatorii pacienților din aceleași centre
Participanții au fost recrutați din șase centre oncologice majore din India, acoperind aproape toate regiunile țării. Analiza a fost limitată la bărbați, deoarece doar 0,82% dintre cazuri și niciun control feminin au raportat consum de alcool.
Evaluarea expunerii la alcool
Consumul de alcool a fost evaluat detaliat prin interviuri față în față, folosind un chestionar standardizat. Au fost colectate informații despre:
-
tipul de băutură alcoolică;
-
vârsta de început și durata consumului;
-
frecvența și cantitatea consumată;
-
cantitatea totală de alcool exprimată în grame de alcool pur pe zi.
Au fost analizate:
-
11 tipuri de băuturi alcoolice recunoscute internațional (de exemplu, bere, whisky, vodcă, rom);
-
30 de tipuri de băuturi produse local, precum desi daru, tharra, mahua, apong, toddy.
Un consumator a fost definit ca persoană care a consumat alcool cel puțin o dată pe lună, timp de minimum 6 luni într-un an.
Analiza statistică
Riscul de cancer al mucoasei bucale a fost estimat prin regresie logistică multivariată, ajustată pentru:
-
vârstă;
-
mediul de rezidență (urban sau rural);
-
nivel educațional;
-
durata consumului de tutun (fumat și mestecat).
Au fost calculate:
-
rapoarte de șanse (odds ratio) cu intervale de încredere de 95%;
-
efectele combinate alcool–tutun;
-
fracția atribuibilă a cazurilor;
-
fracția atribuibilă populațională la nivel național și pe state.
Rezultate
Consumul global de alcool
Comparativ cu neconsumatorii:
-
consumatorii de alcool au avut un risc crescut de 1,68 ori pentru cancerul mucoasei bucale (interval de încredere 95%: 1,44–1,97);
-
consumul de sub 9 grame de alcool pe zi a fost asociat cu un risc crescut de 1,56 ori;
-
consumul de peste 9 grame pe zi a crescut riscul la 1,81 ori.
Fiecare creștere incrementală a cantității de alcool a fost asociată cu o creștere mică, dar semnificativă statistic, a riscului.
Tipuri de băuturi alcoolice
După ajustarea pentru tutun:
-
dintre băuturile internaționale, riscul a fost semnificativ crescut pentru:
-
bere: risc de 1,91 ori;
-
whisky: risc de 1,78 ori;
-
-
dintre băuturile produse local:
-
desi daru: risc de 1,84 ori;
-
tharra: risc de 3,09 ori, cel mai mare observat.
-
Creșteri semnificative ale riscului au fost observate chiar și la cantități mici, precum:
-
≤2 grame alcool pe zi din bere;
-
≤8 grame alcool pe zi din whisky;
-
≤31 grame alcool pe zi din desi daru.
Interacțiunea alcool–tutun
Studiul a demonstrat o interacțiune mai mare decât aditivă între alcool și tutun:
-
după 10 ani de consum de tutun, asocierea cu alcool a crescut riscul de aproximativ 1,5 ori peste efectele individuale;
-
pentru tutun mestecat și consum de peste 9 grame alcool pe zi, riscul a ajuns la 4,86 ori comparativ cu neexpunerea.
Riscul a crescut progresiv odată cu durata consumului de tutun și cantitatea de alcool.
Impact populațional
-
62,3% dintre cazurile de cancer al mucoasei bucale au fost atribuite consumului combinat de alcool și tutun;
-
fracția atribuibilă populațională pentru alcool la nivelul Indiei a fost de 11,3%;
-
valorile au variat semnificativ între state, de la 0,3% până la 26,3%, cele mai mari fiind în regiunile cu prevalență ridicată a consumului de alcool.
Concluzii
Acest studiu amplu demonstrează că orice cantitate de alcool, inclusiv doze foarte mici, este asociată cu un risc crescut de cancer al mucoasei bucale. Riscul este substanțial amplificat atunci când alcoolul este consumat împreună cu tutunul, în special tutunul mestecat. Rezultatele susțin ferm ideea că nu există un prag sigur de consum al alcoolului pentru acest tip de cancer și evidențiază necesitatea unor politici de sănătate publică care să vizeze simultan reducerea consumului de alcool și tutun, inclusiv reglementarea strictă a băuturilor alcoolice produse local.
Actualizat la 24-12-2025 | Vizite: 89 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology