Combaterea cancerului: o familie de proteine ar putea reprezenta „cheia” care să deschidă calea unor tratamente oncologice

Mecanismul prin care parvovirusul oncolitic H1 (H-1PV) infectează și lizează celulele tumorale dintr-o mare varietate de tipuri de cancer a fost identificat de cercetătorii Institutului de Sănătate din Luxemburg. Conform concluziilor studiului acestora, în centrul procesului de distrugere a celulelor tumorale se află o familie de proteine ​​de pe suprafața unei celule canceroase, de care se leagă virusul H-1PV.
Cercetătorii de la Departamentul de Oncologie din cadrul Institutului de Sănătate din Luxemburg lucrează la dezvoltarea de noi strategii anticanceroase bazate pe viruși oncolitici, viruși „buni” care pot infecta, replica în mod specific și în final ucide celulele canceroase. Cercetătorii au elucidat mecanismul prin care virusul H-1PV se poate atașa și poate intra în celulele canceroase, provocând astfel liza și moartea lor. În centrul acestui proces se află lamininele și, în mod specific, laminina γ1, o familie de proteine ​​de pe suprafața unei celule canceroase de care se leagă virusul și care, prin urmare, acționează ca „ușa” prin care virusul pătrunde în celule.

Virusurile oncolitice, cum ar fi virusul H-1PV, au capacitatea de a infecta și distruge celulele tumorale selectiv, inducându-le liza și stimulând un răspuns imun anticancer, fără a afecta însă țesuturile sănătoase normale. În ciuda potențialului lor clinic remarcabil, utilizarea lor ca tratament independent nu duce în prezent la o regresie completă a tumorii, în principal datorită gradului diferit de sensibilitate și reacție a pacientului. Prin urmare, este important să se poată identifica pacienții ale căror tumori prezintă caracteristici genetice care îi fac vulnerabili la virus și care sunt astfel cei mai susceptibili de a beneficia de noua terapie anticancerigenă.

Folosind o tehnică cunoscută sub numele de interferență ARN, echipa de cercetare a „oprit” progresiv aproape 7.000 de gene ale celulelor de carcinom cervical pentru a le detecta pe cele care modulează capacitatea infecțioasă a H-1PV. Ei au identificat astfel 151 de gene și proteine activatoare și 89 ca represori ai capacității H-1PV de a infecta și distruge celulele canceroase. Echipa a analizat în mod specific acele gene care au codificat proteinele localizate pe suprafața celulei, pentru a-și caracteriza rolul în determinarea andocării și intrării virusului. Ei au descoperit că o familie de proteine ​​numite laminine, și în special laminina γ1, joacă un rol crucial în medierea atașamentului și penetrării celulelor. Descoperirile ar putea conduce la clasificarea pacienților cu cancer în funcție de nivelurile lor individuale de exprimare a lamininei, acționând astfel ca un biomarker care prezice sensibilitatea și capacitatea lor de reacție la terapiile anticanceroase bazate pe H-1PV.

sursa: Science Daily