Chimioterapia în perioada copilăriei poate afecta fertilitatea în viața adultă?
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 25-03-2025
Un studiu recent publicat în The Lancet Oncology a analizat efectele chimioterapicelor moderne utilizate pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer asupra fertilității la femeile și bărbații care au supraviețuit afecțiunilor oncologice din copilărie.
În condițiile prezente, un procent mai mare de 80% dintre copiii și adolescenții care au suferit de cancer înainte de a împlini vârsta de 21 de ani supraviețuiesc pe termen lung datorită avansurilor realizate de către medicina modernă în tratamentul afecțiunilor oncologice. Astfel, atenția este direcționată către posibilele efecte secundare ale chimioterapiei asupra fertilității adulților aflați în remisiune.
Studii anterioare au evidențiat posibile efecte adverse ale agenților alchilanți și a antibioticelor intercalante între bazele ADN vizavi de posibilitatea pacientului oncologic de a procrea. Acest studiu și-a propus să evalueze impactul chimioterapicelor din generația nouă asupra fertilității la ambele sexe. În cadrul studiului au fost analizate efectele a 14 tipuri de medicamente (busulfan, carmustine, carboplatin, cisplatin, clorambucil, clormetine, ciclofosfamide, dacarbazină, ifosfamidă,lomustine, melfalan, procarbazină, temozolomide, tepadină), la persoane care nu au fost supuse radioterapiei la nivelul pelvisului și al craniului.
Cercetarea s-a realizat pe o cohortă de 10,938 supraviețuitori consecutiv chimioterapiei și 3949 frați/surori, inclusă în Childhood Cancer Survivor Study. Aceștia au fost evaluați ulterior după 8, respectiv 10 ani de la includerea în cadrul studiului.
La finalul studiului, nu au fost remarcate efecte semnificative ale terapiei cu chimioterapicele incluse în analiză asupra fertilității la femei. Doze crescute ale agențiolor alkilanți contemporani și a cisplatinei au fost asociate însă cu o probabilitate mai redusă la bărbați de a genera o sarcină.
Aceste asocieri necesită însă investigații suplimentare. Între timp se recomandă crioprezervarea spermatozoizilor și a ovocitelor la indivizii post-pubertari înaintea inițierii chimioterapiei pentru a crește șansele de concepere la vârsta adultă.
În condițiile prezente, un procent mai mare de 80% dintre copiii și adolescenții care au suferit de cancer înainte de a împlini vârsta de 21 de ani supraviețuiesc pe termen lung datorită avansurilor realizate de către medicina modernă în tratamentul afecțiunilor oncologice. Astfel, atenția este direcționată către posibilele efecte secundare ale chimioterapiei asupra fertilității adulților aflați în remisiune.
Studii anterioare au evidențiat posibile efecte adverse ale agenților alchilanți și a antibioticelor intercalante între bazele ADN vizavi de posibilitatea pacientului oncologic de a procrea. Acest studiu și-a propus să evalueze impactul chimioterapicelor din generația nouă asupra fertilității la ambele sexe. În cadrul studiului au fost analizate efectele a 14 tipuri de medicamente (busulfan, carmustine, carboplatin, cisplatin, clorambucil, clormetine, ciclofosfamide, dacarbazină, ifosfamidă,lomustine, melfalan, procarbazină, temozolomide, tepadină), la persoane care nu au fost supuse radioterapiei la nivelul pelvisului și al craniului.
Cercetarea s-a realizat pe o cohortă de 10,938 supraviețuitori consecutiv chimioterapiei și 3949 frați/surori, inclusă în Childhood Cancer Survivor Study. Aceștia au fost evaluați ulterior după 8, respectiv 10 ani de la includerea în cadrul studiului.
La finalul studiului, nu au fost remarcate efecte semnificative ale terapiei cu chimioterapicele incluse în analiză asupra fertilității la femei. Doze crescute ale agențiolor alkilanți contemporani și a cisplatinei au fost asociate însă cu o probabilitate mai redusă la bărbați de a genera o sarcină.
Aceste asocieri necesită însă investigații suplimentare. Între timp se recomandă crioprezervarea spermatozoizilor și a ovocitelor la indivizii post-pubertari înaintea inițierii chimioterapiei pentru a crește șansele de concepere la vârsta adultă.
Actualizat la 25-03-2025 | Vizite: 847 | bibliografie
Alte articole:
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut