Celulele canceroase surori dezvăluie stări preexistente de rezistență la tratament în cancer
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 12-02-2024
Studiul cercetătorilor din Helsinki abordează o problemă majoră în tratamentul cancerului, rezistența la tratament, accentuând rolul heterogenității non-genetice în dezvoltarea acestei rezistențe. Prin utilizarea unui nou sistem numit ReSisTrace, cercetătorii au investigat modul în care celulele canceroase își împart destinele în funcție de tratament, începând chiar din stadiul pre-tratament. Sistemul se bazează pe monitorizarea celulelor „surori”, care împart o origine comună, pentru a identifica modele transcriptomice asociate cu rezistența la tratament înainte ca tratamentul să fie aplicat.
Experimentul a fost efectuat pe o linie celulară de cancer ovarian seros de grad înalt (HGSOC), testând rezistența la chimioterapia cu carboplatină, inhibitorul PARP olaparib și citotoxicitatea imună prin celulele NK. ReSisTrace a dezvăluit că celulele surori, având un profil genetic similar, prezintă răspunsuri diferite la tratament datorită variațiilor transcriptomice care se acumulează la fiecare diviziune celulară. Cercetătorii au identificat astfel celulele pre-rezistente și au analizat profilurile lor de expresie genetică în contextul pre-tratament.
Rezultatele indică faptul că anumite subclone celulare prezintă o predispoziție la rezistența la tratament, subliniind importanța interacțiunii între trăsăturile genetice și cele fenotipice non-genetice în dezvoltarea rezistenței la tratament. De asemenea, studiul sugerează că deficiența în repararea homologă (HRD) a ADN-ului poate influența sensibilitatea celulelor canceroase la tratamentele imune, cum ar fi atacul celulelor NK.
Pentru a contracara rezistența la tratament, cercetătorii au propus utilizarea unor molecule mici care să inducă stări celulare pre-sensibile, crescând astfel susceptibilitatea celulelor canceroase la tratamentele ulterioare. Acest concept sugerează o abordare secvențială în tratamentul cancerului, unde celulele canceroase sunt mai întâi pregătite pentru a deveni mai sensibile la tratamentul principal.
Abordarea deschide calea pentru dezvoltarea terapiilor secvențiale în cancer, care pot bloca rezistența înainte de a apărea, reprezentând un pas important în combaterea rezistenței la tratament în oncologie.
sursa: EurekAlert
foto: University of Helsinki (Adobe Stock)
Experimentul a fost efectuat pe o linie celulară de cancer ovarian seros de grad înalt (HGSOC), testând rezistența la chimioterapia cu carboplatină, inhibitorul PARP olaparib și citotoxicitatea imună prin celulele NK. ReSisTrace a dezvăluit că celulele surori, având un profil genetic similar, prezintă răspunsuri diferite la tratament datorită variațiilor transcriptomice care se acumulează la fiecare diviziune celulară. Cercetătorii au identificat astfel celulele pre-rezistente și au analizat profilurile lor de expresie genetică în contextul pre-tratament.
Rezultatele indică faptul că anumite subclone celulare prezintă o predispoziție la rezistența la tratament, subliniind importanța interacțiunii între trăsăturile genetice și cele fenotipice non-genetice în dezvoltarea rezistenței la tratament. De asemenea, studiul sugerează că deficiența în repararea homologă (HRD) a ADN-ului poate influența sensibilitatea celulelor canceroase la tratamentele imune, cum ar fi atacul celulelor NK.
Pentru a contracara rezistența la tratament, cercetătorii au propus utilizarea unor molecule mici care să inducă stări celulare pre-sensibile, crescând astfel susceptibilitatea celulelor canceroase la tratamentele ulterioare. Acest concept sugerează o abordare secvențială în tratamentul cancerului, unde celulele canceroase sunt mai întâi pregătite pentru a deveni mai sensibile la tratamentul principal.
Abordarea deschide calea pentru dezvoltarea terapiilor secvențiale în cancer, care pot bloca rezistența înainte de a apărea, reprezentând un pas important în combaterea rezistenței la tratament în oncologie.
sursa: EurekAlert
foto: University of Helsinki (Adobe Stock)
Actualizat la 12-02-2024 | Vizite: 77 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1