Camuflarea proteică - o nouă țintă terapeutică pentru imunoterapie împotriva cancerului

Cercetătorii au identificat o nouă proteină care ajută tumorile să eludeze sistemul imun și în anumite tipuri de cancer acest lucru înregistrează un prognostic prost.
O componentă esențială din cadrul răspunsului imun împotriva proceselor maligne este reprezentată de celulele albe ale sângelui, mai exact limfocitele T CD8 pozitive. Înainte ca acestea să lanseze practic răspunsul antitumoral, primesc instrucțiuni specifice asupra cărui tip celular să acționeze, de la o altă celulă a sistemului imun, celula dendritică.

În studiul publicat în Cell, cercetătorii au identificat o proteină care este prezentă în plasmă și este de asemenea secretată de celulele maligne - gelsolina, care interferă cu acest sistem de comunicare, blocând un receptor al celulelor dendritice. Așadar, dacă aceste instrucțiuni nu sunt eliberate spre limfocitele T, tumorile reușesc să scape de răspunsul imun.

Au fost analizate date clinice de la pacienți cu 10 tipuri diferite de cancer și s-a identificat faptul că indivizii cu malignități la nivelul ficatului, capului și gâtului precum și la nivel gastric cu un nivel mai scăzut în sânge al acestei proteine, au avut șanse mai bune de supraviețuire.

De asemenea, s-a identificat și faptul că blocând activitatea acestei proteine la șoarecii cu diferite malignități, s-a îmbunătățit răspunsul la tratamente ce au inclus inhibitori ai checkpoint-ului imun, imunoterapie bine cunoscută ca jucând un rol central și inovativ în ultimii ani.

Cercetătorii au concluzionat că interacțiunea dintre celulele tumorale, micromediul tumoral înconjurător și sistemul imun, alcătuiește o imagine complexă care trebuie țintită în mod specific. Deși imunoterapia a revoluționat modul în care anumite cancere sunt tratate, totuși există încă incertudine în ceea ce privește indivizii care vor avea cele mai multe beneficii în cadrul utilizării acesteia.

Toată această muncă se bazează pe cercetările realizate de echipă în ceea ce privește biologia celulelor dendritice. Aceste celule absorb resturile lăsate de celulele moarte și le mențin la interior în fagozomi, componente intracelulare specializate în fagocitoză. Legarea de o proteină regăsită la nivelul acestor resturi celulare, actina F, va provoca „spargerea” fagozomilor, eliberând resturile la nivel intracelular, acestea vor fi procesate și aduse la nivel membranar, spre suprafață unde vor putea semnaliza prezența unei tumori către celulele T.

Gelsolina blochează un receptor cheie al celulelor dendritice și nu îi mai permite legarea de actina F, astfel blocând practic abilitatea celulelor dendritice în a iniția un răspuns celular spre și prin limfocitele T. Deși gelsolina circulă în plasmă în mod normal, anumite celule maligne secretă cantități mari de gelsolină, practic lansând un atac mascat împotriva sistemului imun, facilitând eludarea celulelor T de către celulele tumorale. Astfel, cercetările continuă, încercându-se dezvoltarea unor strategii terapeutice care să țintească gelsolina secretată de tumori fără ca aceste terapii să afecteze și activitatea acestei proteine în alte zone ale corpului.

sursa: Science Daily
foto: Dendrite, The Francis Crick Institute