Aspirina în doză mică reduce la jumătate riscul de recidivă în cancerul colorectal

Un studiu clinic randomizat condus de o echipă suedeză de la Karolinska Institutet și Karolinska University Hospital, publicat în revista The New England Journal of Medicine, a demonstrat că administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină (160 mg) reduce cu aproximativ 55% riscul de recidivă a cancerului de colon și rect la pacienții ale căror tumori prezintă mutații genetice în calea de semnalizare PIK3.
La nivel mondial, aproape două milioane de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer colorectal, dintre care între 20 și 40% dezvoltă metastaze, ceea ce complică tratamentul și agravează prognosticul. În ultimii ani, studii observaționale au sugerat că aspirina ar putea reduce riscul de apariție a anumitor cancere și chiar riscul de recidivă postoperatorie, în special la pacienții ale căror tumori prezintă mutații în genele ce reglează calea PI3K.

Genele implicate în această cale controlează procese celulare esențiale precum creșterea și diviziunea celulară. Când apar mutații, aceste procese devin dereglate, favorizând proliferarea necontrolată și formarea tumorilor. Totuși, până acum, dovezile provenite din studii observaționale au fost inconsecvente, iar lipsa unor studii clinice randomizate a împiedicat confirmarea unei legături cauzale. Pentru a umple acest gol, a fost inițiat studiul ALASCCA (Aspirin in Lynch and Somatic Colorectal Cancer), desfășurat în patru țări nordice.

Despre studiu

Studiul ALASCCA a inclus peste 3.500 de pacienți cu cancer de colon sau rect din 33 de spitale din Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda. Cercetătorii au identificat pacienții ale căror tumori prezentau mutații somatice în genele implicate în calea PI3K (precum PIK3CA, PIK3R1 sau PTEN), reprezentând aproximativ 40% dintre cazuri. Aceștia au fost randomizați în mod dublu-orb pentru a primi zilnic fie 160 mg de aspirină, fie placebo, timp de trei ani după intervenția chirurgicală.

Studiul a fost conceput pentru a evalua impactul aspirinei asupra riscului de recidivă tumorală și asupra supraviețuirii fără boală (disease-free survival), cu o atenție specială asupra pacienților purtători ai mutațiilor PIK3CA în exoanele 9 și 20 - considerate „mutații hotspot” cu impact funcțional major.

Rezultate

Analiza genomică completă a arătat că 37% dintre pacienți prezentau alterări în genele căii PI3K. Dintre aceștia, 1.103 pacienți au fost eligibili pentru randomizare: 515 cu mutații de tip A (mutații hotspot în PIK3CA) și 588 cu mutații de tip B (alte mutații semnificative în PIK3CA, PIK3R1 sau PTEN).

• La pacienții cu mutații de tip A, incidența cumulativă a recidivei la 3 ani a fost de 7,7% în grupul tratat cu aspirină și 14,1% în grupul placebo (raport de risc = 0,49; interval de încredere 95%: 0,24–0,98; p = 0,04).
• La pacienții cu mutații de tip B, ratele de recidivă au fost de 7,7% vs. 16,8% (raport de risc = 0,42; interval de încredere 95%: 0,21–0,83).
• Supraviețuirea fără boală la 3 ani a fost de 88,5% pentru pacienții tratați cu aspirină și 81,4% pentru placebo în grupul A, iar 89,1% vs. 78,7% în grupul B.

Evenimentele adverse severe au fost ușor mai frecvente în grupul tratat cu aspirină (16,8%) comparativ cu placebo (11,6%), însă profilul de siguranță general a fost considerat acceptabil, fără apariția unor efecte neașteptate.

Interpretare

Rezultatele studiului confirmă, pentru prima dată într-un cadru randomizat, că aspirina în doză mică poate acționa ca terapie de precizie în cancerul colorectal pentru pacienții cu mutații ale căii PIK3. Efectul pare să fie mediat prin mai multe mecanisme concomitente: reducerea inflamației, inhibarea activării plachetare și încetinirea creșterii tumorale. Această combinație de efecte creează un microambient mai puțin favorabil recurenței.

Conform profesorului Anna Martling, chirurg și autor principal al studiului, rezultatele ilustrează modul în care informația genetică poate fi utilizată pentru personalizarea tratamentului în oncologie, cu impact major atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate. Ea subliniază și avantajul major al faptului că aspirina este un medicament bine cunoscut, disponibil pe scară globală și extrem de ieftin comparativ cu terapiile oncologice moderne.

Din perspectivă clinică, aceste rezultate ar putea schimba ghidurile internaționale de tratament ale cancerului colorectal, oferind o nouă opțiune terapeutică postoperatorie pentru un subgrup bine definit genetic. Într-un context global marcat de creșterea incidenței cancerului colorectal și de costurile ridicate ale terapiilor inovatoare, introducerea aspirinei ca tratament adjuvant personalizat ar reprezenta o soluție de mare valoare medicală și economică.

Concluzii

Studiul ALASCCA demonstrează că o terapie simplă, accesibilă și ieftină precum aspirina poate reduce semnificativ riscul de recidivă la pacienții cu cancer colorectal care prezintă mutații în calea PIK3. Aceste descoperiri deschid drumul către utilizarea aspirinei ca tratament adjuvant de precizie și subliniază importanța testării genetice a tumorilor pentru individualizarea terapiei oncologice.

Prin confirmarea ipotezei că efectele anticancerigene ale aspirinei depind de profilul molecular al tumorii, cercetarea marchează o etapă esențială în tranziția către o oncologie bazată pe genotip și nu doar pe localizarea tumorală.