Anticorp inovator care activează macrofagele oferă o nouă speranță în tratamentul cancerelor rezistente la terapie
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 14-10-2025
Un studiu realizat la University of California San Diego School of Medicine și publicat în 2025 în revista Molecular Cancer Therapeutics propune o nouă strategie imunologică pentru combaterea cancerelor avansate și rezistente la tratament. Echipa a dezvoltat un anticorp optimizat împotriva integrinei αvβ3, o proteină implicată în invazivitatea și metastazarea mai multor tipuri de tumori, precum cele pulmonare, pancreatice și prostatice.
Context
Rezistența la tratamentele oncologice și capacitatea crescută de metastazare sunt caracteristici comune cancerelor în stadii avansate. O țintă importantă în aceste forme agresive este integrina αvβ3, absentă în țesuturile sănătoase, dar exprimată abundent în celulele tumorale rezistente la terapie.
În trecut, strategiile terapeutice s-au concentrat pe anticorpi care activau celulele natural killer (NK), încercând să stimuleze un răspuns imun antitumoral. Totuși, aceste terapii au eșuat în studiile clinice, deoarece multe tumori agresive conțin foarte puține celule NK, insuficiente pentru a genera o reacție eficientă.
Despre studiul actual
Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii de la UC San Diego au inginerit un nou anticorp anti-αvβ3 cu capacitatea de a recruta și activa macrofagele, celule ale sistemului imun deja prezente în număr mare în microambientul tumorilor avansate.
Noul anticorp este o formă IgG4 modificată, concepută să interacționeze preferențial cu receptorii de pe macrofage și să le orienteze către citotoxicitate tumorală. Echipa a testat eficacitatea acestui anticorp în:
-
Mostre tumorale umane provenite de la pacienți cu tumori αvβ3 pozitive;
-
Modele murine de cancer pulmonar, pancreatic și prostatic agresiv.
Experimentele au arătat că anticorpul are o activitate superioară versiunilor anterioare, atât în distrugerea celulelor canceroase, cât și în inhibarea creșterii tumorilor.
Un element cheie al efectului imunologic a fost inducerea expresiei crescute a enzimei inducibile oxid nitric sintază (iNOS) în macrofagele activate. Enzima iNOS produce oxid nitric, un mediator esențial în distrugerea celulelor infectate sau maligne.
Când macrofagele au fost depletate experimental, activitatea antitumorală a terapiei a dispărut complet, confirmând că efectul terapeutic este dependent exclusiv de macrofage. În schimb, eliminarea celulelor NK nu a influențat deloc eficiența tratamentului.
Rezultate
Principalele rezultate experimentale pot fi sintetizate astfel:
-
Eficiență crescută: noul anticorp a determinat o reducere semnificativă a masei tumorale și o creștere a morții celulare tumorale comparativ cu versiunile anterioare.
-
Reprogramarea macrofagelor: tratamentul a transformat macrofagele dintr-un fenotip supresor într-unul proinflamator și citotoxic, caracterizat prin creșterea expresiei iNOS.
-
Specificitate ridicată: integrina αvβ3 este absentă din țesuturile normale, ceea ce conferă anticorpului o selectivitate ridicată și un profil de siguranță excelent, cu risc minim de efecte adverse asupra celulelor sănătoase.
-
Dependință de macrofage: eficiența terapeutică a fost complet abolită în absența macrofagelor, confirmând rolul central al acestora în medierea efectului imun.
Implicații și concluzii
Rezultatele sugerează că personalizarea terapiilor cu anticorpi în funcție de tipul predominant de celule imune din microambientul tumoral ar putea schimba fundamental modul în care sunt abordate cancerele rezistente la tratament.
Strategia propusă de echipa UC San Diego ar putea deveni un model de dezvoltare pentru alte terapii imunologice, adaptate la compoziția imună specifică fiecărui tip tumoral. Mai mult, deoarece integrina αvβ3 lipsește complet din țesuturile sănătoase, acest anticorp promite o eficiență ridicată și o toxicitate minimă, ceea ce îl face o opțiune sigură și selectivă.
Autorii consideră că această abordare ar putea revitaliza imunoterapia în cancerele refractare, oferind pacienților cu tumori avansate o nouă perspectivă terapeutică.
Actualizat la 14-10-2025 | Vizite: 82 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology