Antibioticele luate pe termen lung ar putea crește riscul de cancer de colon
Autor: Costin Oana | actualizat la 05-04-2025
Administrarea antibioticelor pe termen lung la adulți ar putea crește riscul apariției precursorilor cancerului de colon, respectiv polipii de colon. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în jurnalul medical Gut, iar administrarea îndelungată a antibioticelor s-ar putea adăuga factorilor de risc deja cunoscuți pentru această boală:
Mai multe despre cancerul de colon găsiți în acest articol.
Deși studii anterioare au mai sugerat legătura dintre antibiotice și cancerul de colon, acestea au constat doar în monitorizări de scurtă durată ale participanților.
De aceea, autorii acestui studiu au apelat la o bază de date amplă, realizată în cadrul unui studiu în care starea de sănătate a 121 700 de asistente medicale a fost monitorizată din 1976, femeile având vârste cuprinse între 30 și 55 de ani la debutul studiului respectiv. Din 2 în 2 ani răspundeau la chestionare privind stilul de viață (de exemplu, dacă fumau sau aveau activitate fizică), informații demografice, istoric medical și evoluția bolilor. Din 4 în 4 ani, răspundeau și la întrebări vizând obiceiurile alimentare.
Din totalul de participante, doar 16 642 au oferit informații despre administrarea de antibiotice și făcuseră cel puțin o colonoscopie în perioada 2004-2010. Pe durata studiului, 1195 de cazuri de polipi colonici au fost descoperite.
Analizând datele, cercetătorii au observat că antibioticele luate în ultimii 4 ani nu erau asociate cu cancerul de colon, în schimb administrarea prelungită din trecut da – persoanele care luaseră antibiotic timp de 2-3 luni între 20 și 40 de ani aveau un risc cu 36% mai mare de a dezvolta polipi colonici față de cei care nu luaseră antibiotice pe termen lung.
Riscul era cu 69% mai mare în cazul femeilor care luaseră antibiotic cel puțin 2 luni între 40 și 60 de ani.
Corelația s-a păstrat indiferent de gradul de risc de cancer al polipilor colonici.
O explicație pentru aceste rezultate ar fi efectul negativ al antibioticelor asupra bacteriilor din intestine (microbiomul), care duce la modificarea numărului și tipurilor de bacterii, ceea ce determină apariția unor procese metabolice sau patologice.
Pentru că studiul este observațional, nu se pot trage concluzii în privința relației cauză-efect între administrarea prelungită de antibiotice și cancerul de colon. De aceea sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate și înțelegerea mai profundă a relației dintre antibiotice și cancerul de colon.
Sursa: Medical News Today
- lipsa activității fizice;
- consumul scăzut de fructe și legume;
- obezitatea sau supraponderabilitatea;
- consumul de alcool.
Mai multe despre cancerul de colon găsiți în acest articol.
Deși studii anterioare au mai sugerat legătura dintre antibiotice și cancerul de colon, acestea au constat doar în monitorizări de scurtă durată ale participanților.
De aceea, autorii acestui studiu au apelat la o bază de date amplă, realizată în cadrul unui studiu în care starea de sănătate a 121 700 de asistente medicale a fost monitorizată din 1976, femeile având vârste cuprinse între 30 și 55 de ani la debutul studiului respectiv. Din 2 în 2 ani răspundeau la chestionare privind stilul de viață (de exemplu, dacă fumau sau aveau activitate fizică), informații demografice, istoric medical și evoluția bolilor. Din 4 în 4 ani, răspundeau și la întrebări vizând obiceiurile alimentare.
Din totalul de participante, doar 16 642 au oferit informații despre administrarea de antibiotice și făcuseră cel puțin o colonoscopie în perioada 2004-2010. Pe durata studiului, 1195 de cazuri de polipi colonici au fost descoperite.
Analizând datele, cercetătorii au observat că antibioticele luate în ultimii 4 ani nu erau asociate cu cancerul de colon, în schimb administrarea prelungită din trecut da – persoanele care luaseră antibiotic timp de 2-3 luni între 20 și 40 de ani aveau un risc cu 36% mai mare de a dezvolta polipi colonici față de cei care nu luaseră antibiotice pe termen lung.
Riscul era cu 69% mai mare în cazul femeilor care luaseră antibiotic cel puțin 2 luni între 40 și 60 de ani.
Corelația s-a păstrat indiferent de gradul de risc de cancer al polipilor colonici.
O explicație pentru aceste rezultate ar fi efectul negativ al antibioticelor asupra bacteriilor din intestine (microbiomul), care duce la modificarea numărului și tipurilor de bacterii, ceea ce determină apariția unor procese metabolice sau patologice.
Pentru că studiul este observațional, nu se pot trage concluzii în privința relației cauză-efect între administrarea prelungită de antibiotice și cancerul de colon. De aceea sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate și înțelegerea mai profundă a relației dintre antibiotice și cancerul de colon.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 05-04-2025 | Vizite: 828 | bibliografie
Alte articole:
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic