Alimentația bogată în grăsimi poate crește riscul de apariție a cancerului de colon
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 08-03-2025
Un studiu publicat recent în jurnalul Nature descrie posibilele mecanisme prin care dietele bogate în grăsimi pot influența apariția cancerului e colon. Această cercetare sprijină descoperirile anterioare care susțin faptul că obezitatea și alimentația bogată în calorii și grăsimi sunt factori de risc majori pentru toate tipurile de cancer.
Studiul a investigat efectele dietei concentrate în grăsimi asupra celulelor stem de la nivel intestinal și riscul de inițiere a proceselor tumorale. Cercetarea s-a efectuat pe modele animale. Cobaii care au primit o dietă care conținea în proporție de 60% grăsimi, timp de 9-14 luni, au prezentat un câștig ponderal de 30-50% și au dezvoltat un număr mai mare de tumori intestinale, comparativ cu grupul de control care a primit o dietă echilibrată în principii nutritive.
Dieta bogată în grăsimi este considerată responsabilă pentru o serie de modificări de la nivelul intestinului, cu un potențial crescut de malignizare. S-a observat intensificarea proceselor proliferative, cu prețul unei diferențieri celulare defectuoase (displazia epiteliului intestinal). De asemenea, stimularea PPAR-delta (peroxizome proliferator-activated receptor delta) ca răspuns la ingestia excesivă de lipide permite unui subset de celule progenitoare (celule stem non-intestinale) să inițieze creșterea adenomatoasă.
Studiul a mai remarcat faptul că o dietă bogată în grăsimi poate crește incidența leziunilor displazice de la nivel intestinal, a adenoamelor și carcinoamelor intestinale. Acest fapt reflectă potențialul celulelor stem intestinale de a achiziționa mutații oncogenetice sub influența acestui tip de alimentație.
Această analiză evidențiază faptul că o dietă bogată în grăsimi poate altera atât funcțiile celulelor stem intestinale și a celulelor progenitoare, dar și capacitatea acestora de a iniția procesele tumorale.
Actualizat la 08-03-2025 | Vizite: 882 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1