Alcoolul și carnea procesată consumate în exces pot crește riscul pentru cancer gastric
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 22-04-2025
Trei dintre cei mai frecvenți factori de risc modificabili care ar putea fi implicați în apariția cancerului gastric sunt reprezentați de consumul cronic de alcool, aportul excesiv și/sau zilnic al produselor procesate din carne, dar și supraalimentarea și excesul de greutate.
Aceștia au fost analizați în raportul anual Diet, nutrition, physical activity and stomach cancer 2016, cu sprijinul World Cancer Research Fund International, în vederea stabilirii recomandărilor nutriționale în cazul cancerelor care pot fi prevenite prin modificarea stilului de viață. Scopul publicării acestui raport a fost cel de a oferi populației șansa unei decizii informate în privința reducerii riscului pentru cancer.
Reevaluarea datelor din literatura medicală confirmă asocierea puternică dintre cancerul de stomac și comportamentele stilului de viață precare, cum sunt alimentația necorespunzătoare, sedentarismul și excesul de grăsime corporală, etilismul cronic și insuficiența aportului dietetic de fructe.
Probabilitatea unei relații cauzale între factorul de risc discutat și creșterea incidenței cancerului gastric a fost identificată în cazul următoarelor:
Adoptarea comportamentelor alimentare sănătoase și cumpătate care constau în limitarea expunerii organismului la factorii de risc constituie premisa unei strategii eficiente pentru prevenția cancerului gastric:
Aceștia au fost analizați în raportul anual Diet, nutrition, physical activity and stomach cancer 2016, cu sprijinul World Cancer Research Fund International, în vederea stabilirii recomandărilor nutriționale în cazul cancerelor care pot fi prevenite prin modificarea stilului de viață. Scopul publicării acestui raport a fost cel de a oferi populației șansa unei decizii informate în privința reducerii riscului pentru cancer.
Reevaluarea datelor din literatura medicală confirmă asocierea puternică dintre cancerul de stomac și comportamentele stilului de viață precare, cum sunt alimentația necorespunzătoare, sedentarismul și excesul de grăsime corporală, etilismul cronic și insuficiența aportului dietetic de fructe.
Probabilitatea unei relații cauzale între factorul de risc discutat și creșterea incidenței cancerului gastric a fost identificată în cazul următoarelor:
- consumul de alcool estimat la cel puțin 45 de grame într-o zi, echivalentul a 3 porții zilnice de băuturi alcoolice, ar putea fi considerat o cauză pentru apariția cancerului de stomac;
- consumul frecvent al alimentelor conservate prin sărare, cum sunt de exemplu peștele și vegetalele murate sau marinate, ar putea să constituie una dintre cauzele cancererului gastric;
- consumul zilnic minim de 50 g de produse din carne procesată prin afumare, sărare sau condimentare excesivă sau adaosul de conservanți (șuncă, bacon, pastramă, salam, cremvurști, cabanos, cârnați, etc.) ar putea să constituie una dintre cauzele de apariție a cancerului gastric;
- statusul de supraponderal sau obez, apreciat în funcție de indicele de masă corporală, ar putea reprezenta una dintre cauzele pentru apariția cancerului la nivelul stomacului.
Adoptarea comportamentelor alimentare sănătoase și cumpătate care constau în limitarea expunerii organismului la factorii de risc constituie premisa unei strategii eficiente pentru prevenția cancerului gastric:
- limitarea consumului de alcool la 1 porție pe zi, în cazul femeilor și respectiv, 2 porții pentru bărbați (unele date recomandă evitarea totală a consumului de băuturi alcoolice);
- limitarea consumului de carne procesată la maxim 4 porții (50g) pe lună sau mai puțin;
- gestionarea greutății corporale prin alimentație și activitate fizică, iar în unele cazuri prin terapie farmacologică, terapie comportamentală și/sau chirurgie bariatrică;
- consumul unei diete constituită din alimente de origine vegetală în principal.
Actualizat la 22-04-2025 | Vizite: 925 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology