Administrarea zilnică de aspirină scade riscul de cancer (meta-analiză)
Administrarea aspirinei cu scopul de a preveni anumite afecțiuni, printre care și cancerul, a fost mult timp amânată din cauza riscurilor adverse implicate de acest medicament, chiar dacă studii anterioare indicaseră potențialul preventiv al aspirinei împotriva cancerului.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
Actualizat la 27-08-2014 | Vizite: 59 | bibliografie
Alte articole:
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor
- Interacțiunea N-Myc–Aurora A: o nouă țintă terapeutică în cancerele pediatrice cu risc înalt