Activitatea fizică ar reduce riscul cancerului de sân la femeile în vârstă
Beneficiile activității fizice constante asupra organismului se reflectă și asupra reducerii riscului cancerului la sân, arată un studiu recent publicat în jurnalul medical Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention.
Cercetătorii au observat că femeile la postmenopauză care fac sport regulat au o șansă redusă de a dezvolta tumori mamare, însă această formă de protecție se diluează complet dacă rutina de mișcare este abandonată.
Studiul a fost desfășurat la inițiativa Institutului Gustave Roussy din Franța și a inclus peste 59000 de femei la vârsta menopauzei, care au fost monitorizate timp de peste 8 ani.
Pe durata monitorizării, 2100 dintre acestea au fost diagnosticate cu cancer la sân.
În cadrul grupului evaluat, s-a observat că acele femei care făcuseră sport în mod regulat în ultimii patru ani (cel puțin 4 ore de mers pe jos sau cu bicicleta, pe săptămână) aveau un risc cu 10% mai mic de a fi diagnosticate cu cancer la sân decât cele care aveau o activitate sedentară.
Impactul pozitiv al activității fizice asupra riscului de cancer de sân a fost constatat independent de greutate, procent de grăsime din organism, circumferința taliei sau intensitatea exercițiilor, în cazul femeilor care se implicau în activități fizice de peste 5 ani.
În cazul participantelor la studiu, chiar și o formă ușoară de activitate fizică a arătat rezultate bune.
Având în vedere că efectul protector s-a dovedit a fi temporar, beneficiile încetând odată cu excluderea mișcării din programul de zi cu zi, se poate deduce că orice tip de activitate este binevenită, dacă este constantă: chiar și 30 de minute de mers zilnic pe jos.
Așadar, femeile care au trecut de menopauză, în special, nu ar trebui să neglijeze porția zilnică de mișcare dacă își doresc să diminueze riscul cancerului de sân.
Studiul francez nu a reușit însă să prezinte și o explicație cauză-efect, astfel că mecanismul precis prin care riscul de cancer de sân scade în aceaste condiții nu este pe deplin înțeles; este posibil ca rezultatul să fie influențat și de alte elemente ale unui stil de viață sănătos.
Sursa: HealthDay, citat de MedlinePlus
Actualizat la 21-08-2025 | Vizite: 999 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1