4 din 10 cazuri de cancer ar putea fi prevenite la nivel global
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 05-02-2026
Un studiu realizat la Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și publicat la 3 februarie 2026 arată că aproximativ 37% dintre cazurile noi de cancer la nivel mondial sunt asociate unor factori prevenibili, ceea ce evidențiază potențialul major al strategiilor de prevenție în reducerea poverii globale a bolii.
Rezumat
-
Aproximativ 7,1 milioane de cazuri noi de cancer în 2022 au fost legate de cauze prevenibile.
-
Au fost analizate 30 de cauze prevenibile, inclusiv factori comportamentali, de mediu, ocupaționali și infecțioși.
-
Fumatul reprezintă principala cauză prevenibilă (15% din cazuri), urmat de infecții (10%) și consumul de alcool (3%).
-
Cancerul pulmonar, gastric și de col uterin însumează aproape jumătate din cazurile prevenibile.
-
Povara cancerelor prevenibile este mai mare la bărbați (45%) decât la femei (30%).
-
Diferențele regionale sunt marcate, reflectând expuneri variabile la factori de risc și capacitatea sistemelor de sănătate.
Context
Prevenția cancerului reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii de sănătate publică, deoarece numeroși factori de risc sunt modificabili. Pe lângă comportamentele individuale, precum fumatul sau sedentarismul, contribuie și infecțiile oncogene, poluarea aerului, expunerea la radiații ultraviolete ori condițiile ocupaționale. Integrarea acestor determinanți într-o analiză globală permite estimarea realistă a impactului prevenției asupra incidenței cancerului.
Despre studiul actual
Analiza globală a utilizat date provenite din 185 de țări și a inclus 36 de tipuri de cancer, evaluând contribuția a 30 de cauze prevenibile. Pentru prima dată, au fost integrate sistematic și nouă infecții cu potențial oncogen, alături de factorii comportamentali, de mediu și ocupaționali.
Estimările au vizat anul 2022, când s-au înregistrat aproximativ 7,1 milioane de cazuri de cancer atribuibile factorilor prevenibili, reprezentând 37% din totalul cazurilor noi.
Distribuția principalelor cauze prevenibile:
-
Fumatul – responsabil pentru 15% din cazurile noi.
-
Infecțiile oncogene – aproximativ 10%.
-
Consumul de alcool – aproximativ 3%.
Analiza pe sexe a arătat diferențe semnificative:
-
La bărbați, 45% dintre cazurile noi sunt prevenibile; contribuțiile principale sunt fumatul (23%), infecțiile (9%) și alcoolul (4%).
-
La femei, 30% dintre cazuri sunt prevenibile; principalele cauze sunt infecțiile (11%), fumatul (6%) și indicele de masă corporală crescut (3%).
Rezultate
Trei tipuri de cancer – pulmonar, gastric și de col uterin – au reprezentat aproape jumătate din totalul cancerelor prevenibile la nivel global.
Legătura etiologică principală:
-
Cancerul pulmonar – asociat predominant cu fumatul și poluarea aerului.
-
Cancerul gastric – corelat în mare măsură cu infecția cu Helicobacter pylori.
-
Cancerul de col uterin – determinat în principal de virusul papiloma uman.
Diferențele regionale au fost pronunțate:
-
La femei, proporția cancerelor prevenibile variază între 24% în Africa de Nord și Asia de Vest și 38% în Africa subsahariană.
-
La bărbați, valorile merg de la 28% în America Latină și Caraibe până la 57% în Asia de Est.
Aceste variații reflectă:
-
expuneri diferite la factori comportamentali, de mediu și infecțioși;
-
niveluri distincte de dezvoltare socio-economică;
-
politici naționale de prevenție și capacitatea sistemelor de sănătate.
Rezultatele subliniază că intervențiile coordonate – controlul tutunului, reglementarea alcoolului, vaccinarea împotriva infecțiilor oncogene (precum virusul papiloma uman și virusul hepatitic B), reducerea poluării, îmbunătățirea condițiilor de muncă și promovarea unui stil de viață sănătos – pot preveni milioane de cazuri de cancer, reducând simultan costurile medicale și îmbunătățind starea de sănătate a populației.
Actualizat la 05-02-2026 | Vizite: 91 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology