1 din 10 supraviețuitori ai cancerului continuă să fumeze după diagnostic
Deși au depășit cancerul, aproximativ 10% dintre supraviețuitori continuă să fumeze la 9 ani după diagnostic, arată un studiu longitudinal publicat în 2014 în jurnalul Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention și citat de Societatea Americană de Cancer.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
- eficiența tratamentului este afectată
- cresc șansele recidivei bolii
- scade speranța de viață.
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Actualizat la 21-08-2014 | Vizite: 64 | bibliografie
Alte articole:
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor
- Interacțiunea N-Myc–Aurora A: o nouă țintă terapeutică în cancerele pediatrice cu risc înalt