Părinții mei au cancer. Voi face și eu cancer?

Autor: Pavaloiu Giorgiana , publicat la 01-08-2014

Părinții mei au cancer. Voi face și eu cancer?

Deşi apare cel mai adesea sporadic, în aproximativ 5-10% din cazuri, cancerul apare din cauza unor mutaţii ereditare adică este moştenit genetic.

Cele mai frecvente tipuri de cancere cu transmitere genetică sunt cancerul de sân, de colon, de prostată, de ovar şi cancerele endocrine.

 

Mutaţiile ereditare sau mutaţiile germline sunt transmise de la părinţi la copii, fiind prezente în celulele reproducătoare (germinale).
Din această cauză (prezenţa în celulele reproducătoare), ele afectează fiecare celulă din organismul persoanei respective şi nu pot fi tratate. Mutaţiile genetice somatice sunt mutaţii dobândite care pot apărea în orice moment al vieţii unei persoane, sub acţiunea a diverşi factori carcinogeni (radiaţii ultraviolete, hidrocarburi aromatice policiclice etc).

Persoanele care poartă mutaţii ale acestor sindroame au un risc mai ridicat de a dezvolta un anumit tip de cancer comparativ cu restul populaţiei.
De aceea, persoanele la risc de a dezvolta un cancer ereditar necesită o abordare specială şi trebuie incluse în programe de screening. Un pacient cu un cancer ereditar impune automat investigarea celorlalţi membri ai familiei (teste screening de depistare).

Studiile au arătat că depistarea şi tratarea precoce a cancerului îmbunătăţeşte semnificativ prognosticul pacientului.

De cele mai multe ori, cancerul ereditar are o transmitere monogenică adică se datorează mutaţiei unei singure gene. De regulă, genele implicate în cancerele erditare controlează fie ciclul celular, fie repararea ADN-ului, gene implicate şi în cazul cancerelor sporadice însă în acest ultim caz, mutaţiile apar de novo şi nu sunt prezente în celelalte celule ale organismului (ca în cazul cancerelor ereditare).

Unele sindroame maligne ereditare pot fi diagnosticate cu ajutorul investigaţiilor endoscopice, cum este cazul polipozei adenomatoase familiale; în alte cazuri diagnosticul este mai dificil. Semnele care atrag atenţia asupra unui sindrom ereditar malign sunt:
prezența mai multor tumori la acelaşi pacient, sincrone (în acelaşi timp) sau metacrone (la intervale de timp diferite)
prezența de cancere bilaterale
apariția precoce unui cancer (la copii, tineri)
istoric familial pozitiv (afectarea altor membri ai familiei)


Diagnosticul genetic şi investigarea riscului de cancer

 

În cazul în care se ridică suspiciunea unui cancer ereditar, persoanele la risc pot fi testate genetic pentru confirmarea unui anumit sindrom. De reţinut faptul că testele genetice nu sunt efectuate pe scară largă în populaţia generală, ci au indicaţii specifice.
Se recomandă, de asemenea, un consult genetic pentru a estima riscul de apariţie a cancerului şi pentru a primi indicaţii specifice, individualizate, cu privire la programul de screening.

Cercetătorii au reuşit să identifice mutaţiile genetice implicate în cele mai frecvente forme de cancer ereditar, ceea ce înseamnă că membrii familiei (cei care au un risc crescut de a dezvolta acelaşi sindrom malign) pot fi investigaţi pentru a vedea dacă sunt sau nu purtători ai acelei mutaţii genetice.

Aceste teste screening sunt necesare în planificarea investigaţiilor şi monitorizarea pacienţilor (persoanele care poartă mutaţia genetică respectivă vor fi supuse unui program de screening mai intens).


Cancerul colorectal ereditar non-polipozic


Cancerul colorectal ereditar non-polipozic (sindromul Lynch) este cea mai frecventă formă de cancer ereditar de colon.
Este un sindrom ereditar autozomal dominant care se manifestă prin apariţia precoce de carcinoame colonice (în special la nivelul colonului drept), sincrone sau metacrone, cancere endometriale, intestin subţire, tract urinar, stomac, ovar, creier şi piele. Penetranța acestui sindrom, adică probabilitatea ca un purtător al mutaţiei genetice să dezvolte aceste cancere de-a lugul vieţii, este de aproximativ 80-90% [1].


Diagnosticul sindromului de cancer colorectal ereditar non-polipozic [1]

  • Cel puţin 3 dintre membrii familiei au cancer colorectal confirmat anatomopatologic sau cancer de endometru, intestin subţire, ureter sau pelvis renal, dintre care un membru este rudă de gradul I cu ceilalţi doi; trebuie exclus diagnosticul de polipoză adenomatoasă familială
  • Cel puţin două generaţii afectate
  • Diagnostic înainte de 50 de ani la cel puţin un membru al familiei


Aceste trăsături indică prezenţa de cancer colorectal ereditar non-polipozic însă nu sunt întotdeauna concluzive, astfel că în practica clinică se folosesc criterii simplificate derivate din acestea 3.

Testarea genetică a unui pacient pentru cancer colorectal ereditar non-polipozic (sindromul Lynch) se face în următoarele situaţii [1]:

  • pacient diagnosticat cu cancer de colon înainte de vârstă de 50 de ani
  • antecedente personale de cancere asociate sindromului Lynch
  • pacient cu cancer de colon care are cel puţin o rudă de gradul I cu un cancer asociat sindromului Lynch, înainte de vârstă de 50 de ani
  • pacient cu cancer de colon care are cel puţin două rude cu un cancer asociat sindromului Lynch
  • pacient cu adenoame colorectale înainte de vârstă de 40 de ani (fără semne de polipoză)
  • pacient care are rude de gradul I care îndeplinesc unul din cele 5 criterii de mai sus

 

Până acum, au fost descrise 4 mutaţii genetice implicate în sindromul Lynch: MLH 1, MSH 2, MSH 6, PMS 2.

Prima etapă în demersul diagnostic constă în biopsie cu analiza țesutului tumoral şi evidenţierea defectului de reparare a ADN-ului (prin imunohistochimie sau instabilitatea microsatelită).
Dacă biopsia este suspectă, atunci se indică testarea genetică pentru una din aceste gene; trebiuie spus că aceste mutaţii genetice nu se găsesc întotdeauna ceea ce indică faptul că mai sunt implicate şi alte mutaţii încă neindentificate.

 

Din cauza riscului ridicat de cancer, pacienţii suspectaţi de cancer colorectal ereditar non-polipozic sunt supuşi unor controale periodice: examen fizic, ecografie abdominală, colonoscopie completă, examinare ginecologică (pentru depistarea cancerului de ovar şi de endometru), gastroscopie [1].


Polipoza adenomatoasă familială

Polipoza adenomatoasă familială se caracterizează prin apariţia a sute sau chiar mii de polipi adenomatoși în porţiunea terminală a colonului (rectosigmoid). Incidența polipozei adenomatoase familiale este de 1: 33 000 cu o penetranță de aproape 100%, sindromul având la bază o mutaţie ereditară a genei APC [2]. Acest sindrom debutează de regulă în decada a doua de viaţă şi, în lipsa tratamentului, pacienţii mor din cauza cancerului înainte de vârsta de 40 de ani.

 

În afară de această formă a sindromului, mai există o variantă atenuată de polipoza adenomatoasă familială, cu debut mai tardiv şi caracterizată prin prezenţa unui număr mai mic de polipi colonici (aproximativ 100). Unii pacienţi cu polipoză adenomatoasă familială pot avea şi tumori extracolonice cum ar fi adenoame gastrice sau osteoame de mandibulă ori maxilar (în aproximativ 13% din cazuri) [3].

Caracteristic bolii este prezentă hipetrofiei congenitale de epiteliu pigmentar retinian, care nu afectează însă acuitatea vizuală.

Se recomandă rectosigmoidoscopie anuală începând cu vârsta de 10 de ani în cazul persoanelor suspectate de polipoză adenomatoasă familială (cazuri similare în familie etc). În funcţie de rezultatele endoscopiei, se indică sau nu intervenţia chirurgicală (colectomie profilactică).


Cancerul de ovar şi cancerul de sân

Cancerul de sân reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de cancer la femeie; în 5% din cazuri cancerul de sân este ereditar. Suspiciunea de cancer ereditar apare în cazul unei paciente tinere, cu tumoră de sân şi/sau de ovar, cancer bilateral sau istoric familial pozitiv.

În cancerul ereditar de ovar şi de sân sunt implicate mutaţiile genelor BRCA 1 şi BRCA 2, iar purtătoarele acestor mutaţii au un risc de până la 80% de a dezvolta cancer de sân şi de până 40% de a dezvolta cancer de ovar în timpul vieţii [4]. Mutaţiile genelor BRCA 1 şi BRCA 2 pot fi prezente şi la bărbaţi, însă de regulă aceştia nu dezvoltă tumori de sân, însă le pot transmite mai departe urmaşilor.

Unele studii indică totuși un risc crescut de cancer și în cazul bărbaților; se pare că bărbaţii cu mutaţia genei BRCA 1 au un risc crescut de cancer de prostată iar bărbaţii cu mutaţia genei BRCA 2 au un risc crescut de cancer de sân [1].

Indicaţiile pentru depistarea genetică a mutaţiilor BRCA 1 şi BRCA 2 [1]

  • cel puţin 3 paciente diagnosticate cu cancer de sân într-o familie
  • cel puţin 2 paciente diagnosticate cu cancer de sân apărut înainte de vârstă de 51 de ani
  • cel puţin o pacientă diagnosticată cu cancer de sân şi cel puţin o pacientă diagnosticată cu cancer de ovar într-o familie
  • cel puţin 2 paciente diagnosticate cu cancer de ovar într-o familie
  • un pacient diagnosticat cu cancer de sân şi un alt membru al familiei (de sex feminin sau masculin) diagnosticat cu cancer de sân sau de ovar

Indiferent de istoricul familial, se recomandă testarea genetică în următoarele situaţii:

  • o pacientă diagnosticată cu cancer de sân şi cancer de ovar
  • o pacientă diagnosticată cu cancer de sân bilateral înainte de vârsta de 51 de ani
  • o pacientă cu cancer de sân apărut înainte de vârsta de 36 de ani


În cazul în care testele genetice confirmă prezenţa acestor mutaţii, persoanele purtătoare sunt supuse unui program de screening regulat cu scopul de depista cancerul într-un stadiu cât mai precoce. În urma unei consultaţii specializate şi în funcţie de dorinţa pacientei, se poate indica o intervenţie chirurgicală profilactică (ovariectomie şi mastectomie bilaterală).


Neoplaziile endocrine multiple de tip 2

 

Neoplaziile endocrine multiple de tip 2 sunt sindroame care au la baza mutaţii ale protooncogenei RET.

 

Există trei forme:

  • neoplazii endocrine multiple de tip 2a, care include cancerul de tiroidă (carcinom medular de tiroidă), feocromocitomul şi hiperparatiroidismul;
  • neoplazii endocrine multiple de tip 2b, care cuprinde cancerul de tiroidă, feocromocitomul şi neurinoame de mucoasă (buze, limbă), de regulă sunt prezente și anomalii faciale (faţa lungă, buze proeminente)
  • neoplazii endocrine multiple de tip 2c, care include doar cancerul de tiroidă

 

Carcinomul medular de tiroidă are o incidenţă mică în populaţia generală, de aceea apariţia acestui tip de cancer indică o testare genetică pentru identificarea altor neoplazii endocrine. Purtătorii mutaţiilor protoncogenei RET au un risc crescut de a dezvolta cancer de tiroidă, de aceea se recomandă de regulă tiroidectomie profilactică.

De asemenea, se recomandă un screening periodic pentru depistarea celorlalte afecţiuni asociate acestui sindrom (hiperparatiroidism, feocromocitom).


Sindromul Li Fraumeni

 

Sindromul Li Fraumeni se caracterizează prin apariţia de tumori multiple de sân, creier, rinichi, glande suprarenale, sarcoame, leucemii etc.

Este un sindrom rar care are la baza mutaţia genei p53, genă supresoare tumorală implicată în ciclul celular. Purtătorii acestei mutaţii au un risc de 85% de a dezvolta una sau mai multe din aceste tumori în timpul vieţii şi, din nefericire, din cauza spectrului larg al acestui sindrom (cancerele pot apărea aproape în orice organ), nu există până în momentul de faţă un program de screening.
Pentru a reduce riscul de cancer de sân, pacientele pot apela în unele cazuri la mastectomie profilactică.

În concluzie, este esenţială identificarea persoanelor la risc de a dezvolta un anumit tip de cancer și includerea lor într-un program de screening.

Chiar şi în cazul cancerelor ereditare, monitorizarea atentă şi regulată a pacienţilor la risc (cu scopul de a preveni apariţia, atunci când este posibil, sau de a depista cancerul într-un stadiu cât mai precoce) reprezintă cea mai bună soluţie pentru reducerea mortalităţii şi a morbidităţii.

Publicat la 01-08-2014 | Vizite: 5239 | bibliografie

Alte articole:
Notă: informațiile prezentate pe site-ul Ghid-Cancer.ro au rolul de a informa și susține pacienții cu cancer sau aparținătorii acestora, însă nu pot substitui vizita la medic, diagnosticul și tratamentul oferit de acesta în mod direct. Nu ne asumăm nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs.
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.