Benign sau malign - care sunt diferențele

Autor: Dolfi Alexandra , publicat la 25-06-2014

Benign sau malign - care sunt diferențele

Cancerul este o boală caracterizată prin multiplicarea dezordonată și anormală a celulelor.

Celulele se divid necontrolat și astfel pot ajunge să invadeze țesuturile adiacente sau să se răspândească în alte zone și organe ale corpului, adică să metastazeze. Masa canceroasă va deveni din ce în ce mai voluminoasă și va putea fi palpată sau detectată la examenele imagistice pe măsură ce trece timpul.

Tumora canceroasă
este denumită tumoră malignă și trebuie diferențiată de celelalte tipuri de tumori benigne, necanceroase.

În lumea medicală termenul de „tumoră” este folosit foarte des, creând foarte multe confuzii în rândul pacienților. Trebuie reținut că acesta este un termen general, care descrie prezența unei mase.

O tumoră poate fi reprezentată de o colecție lichidiană (chist), un abces, o proliferare celulară necanceroasă (tumoră benignă) sau de o proliferare celulară canceroasă (tumoră malignă). Prin urmare, faptul că la examinarea clinică sau paraclinică s-a pus în evidență o tumoră nu înseamnă că este întotdeauna vorba despre cancer. [1]


Tumorile benigne

Tumorile benigne reprezintă mase celulare necanceroase. Acestea pot să apară în orice țesut sau organ al corpului și nu metastazează niciodată, neavând capacitate invazivă ca tumorile maligne.

Tumorile benigne nu sunt deloc periculoase, însă dacă se descoperă o creștere tumorală palpabilă, aceasta trebuie obligatoriu investigată. În general, se efectuează o biopsie pentru a certifica tipul de tumoră și a diferenția tumorile benigne de tumorile canceroase sau maligne.
Un exemplu de tumoră benignă care apare foarte frecvent sunt nodulii tumorali de la nivelul sânilor. Majoritatea acestor noduli apar ca urmare a influențelor hormonale și se încadrează în clasa tumorilor benigne, non-canceroase. Totuși, o biopsie va fi necesară pentru a clarifica diagnosticul și a liniști pacienta. [2]

Tumorile benigne sunt foarte frecvente, mai frecvente decât tumorile maligne (canceroase).

Nodulii și chisturile care apar la nivelul pielii sau subcutanat, nodulii hepatici și adenomul de prostată sunt exemple de tumori benigne. Acestea nu metastazează și nu invadează organele din jur.
Desigur, și tumorile maligne pot să apară la nivelul acelorași organe și pot avea aspect imagistic similar cu tumorile benigne, de aceea examenul anatomopatologic pentru diferențierea tipului de tumoră este foarte important.

Uneori,  prelevarea biopsiei nu este necesară deoarece imagistica sugerează foarte clar caracterul benign. Cu toate că nu sunt periculoase din punct de vedere al invaziei și metastazării, tumorile benigne pot determina simptome prin creșterea și extinderea lor la nivelul organului respectiv.

Acestea cresc mult mai încet decât tumorile maligne însă pot comprima prin creșterea lor nervi și vase sanguine. În momentul în care apar simptomele și acestea sunt supărătoare se poate încerca o extragere chirurgicală a tumorii pentru ameliorarea disconfortului pacientului. [3]

Simptomele tumorilor benigne

Foarte multe tumori benigne sunt asimptomatice, însă în cazul celor simptomatice simptomele corespund organului la nivelul căruia s-a localizat tumora. Dacă tumora benignă este localizată la nivel cranian (meningiom) pot să apară simptome neurologice precum cefaleea, tulburări de vedere și tulburări de memorie.

Tumorile benigne pot determina simptome periculoase, precum paralizia în cazul în care sunt localizate la nivelul măduvei spinării însă imediat ce tumora este extirpată simptomele dispar iar pacientul nu este în pericol.

Există și simptome nespecifice, generale care pot însoți tumorile benigne precum: lipsa apetitului, frisoanele, disconfortul, oboseala musculară, transpirațiile nocturne, febra, scăderea în greutate și alte simptome ce nu pot fi explicate prin prezența altor afecțiuni. [3]

Diagnostic

Tehnicile de diagnostic în tumorile benigne sunt aceleași ca în cazul tumorilor maligne, întrucât după efectuarea unei anamneze și a unui examen clinic se folosesc tehnicile imagistice pentru punerea în evidență a tumorii și stabilirea caracteristicilor acesteia. Cheia în diagnostic este diferențierea tumorilor benigne nepericuloase de tumorile maligne canceroase.

  • Ecografia este folosită pentru a stabili dacă masa tumorală este solidă sau lichidă (chist).
  • Tomografia computerizată efectuează scanări din diferite unghiuri iar radiografia este folosită uneori pentru punerea în evidență a calcificărilor tumorale.
  • RMN-ul este folosit în general pentru punerea în evidență a tumorilor țesuturilor moi.


O dată ce medicul a analizat imaginile, va recomanda în general efectuarea unei bopsii care presupune excizarea unei mici porțiuni din tumoră care va fi trimisă la anatomie patologică pentru examinare.

Diagnosticul de certitudine de tumoră benignă este un diagnostic anatomopatologic. Tumorile benigne, spre deosebire de tumorile maligne prezintă celule normale, similare cu celulele țesutului de origine și nu prezintă nuclei atipici. Diviziunea celulară în tumorile benigne este normală, mitozele atipice caracteristice celulelor maligne.

Din punct de vedere macroscopic (la examinarea cu ochiul liber) tumorile benigne au caracteristici specifice și anume: sunt foarte bine delimitate de țesutul organului în care se dezvoltă și nu invadează zonele subiacente, au structură omogenă, dacă sunt accesibile palpării acestea sunt mobile și nu aderă la tegumentul subiacent și extrem de rar prezintă adenopatii asociate. Imagistic acestea sunt de asemenea bine delimitate și nu infiltrează țesuturile din jurul lor. [3], [1]

Tratament

Nu se efectuează întotdeauna excizia tumorilor benigne, mai ales dacă acestea sunt asimptomatice.
Tumorile benigne simptomatice,
cum sunt, de exemplu, meningioamele (care pot amenința chiar viața pacientului prin compresiune la nivelul sistemului nervos central) sunt excizate chirurgical.
Unele tumori benigne situate de exemplu la nivel cutanat care sunt vizibile, pacientul considerându-le neplăcute din punct de vedere estetic pot fi de asemenea excizate de către chirurgul plastician.

În cazul în care tumora nu se află în zone accesibile chirurgical, se poate utiliza radioterapia pentru a reduce dimensiunea tumorală în cazul tumorilor simptomatice care determină simptome prin compresia lor asupra organului în care s-au dezvoltat.

Prognosticul tumorilor benigne este foarte bun întrucât acestea sunt în general asimptomatice și nu crează complicații deosebite. Unele tumori benigne pot recidiva. Există și tumori benigne cu risc de malignizare însă acestea sunt încadrate în clasa tumorilor borderline, de graniță între benign și malign. [3]

Tumorile maligne

Caracteristicile tumorilor maligne

Acestea sunt tumori canceroase. Spre deosebire de tumorile benigne, tumorile maligne sunt periculoase deoarece au capacitate de invazie și infiltrare la nivel local și capacitate de metastazare limfatică sau hematogenă, deci de invazie la distanță a altor organe.

Pot determina simptome sau nu, tumorile maligne în primul stadiu fiind în general asimptomatice dar pe măsură ce cresc determină, la fel ca și tumorile benigne fie simptome specifice organului la nivelul căruia se dezvoltă, fie simptome generale.

Simptomele generale pot fi: astenia, anorexia, oboseala musculară, scăderea în greutate, febra și alterarea globală a stării generale.

Procedeul de diagnostic
în cazul tumorilor maligne este similar cu cel al tumorilor benigne. Se folosesc în general teste imagistice pentru a determina caracterele generale ale tumorii și localizarea sa precisă, apoi se efectuează o biopsie urmată de examen anatomopatologic microscopic și macroscopic.

Caracteristicile macroscopice
ale tumorilor benigne sunt: aderența la țesutul cutanat și subcutanat și asocierea cu adenopatii în cazul tumorilor palpabile, lipsa delimitării și a marginilor precise, invazia locală la nivelul țesuturilor subiacente, lipsa omogenității masei tumorale și prezența de metastaze la distanță.

Din punct de vedere microscopic,
tumorile maligne, spre deosebire de tumorile benigne nu prezintă celule similare cu celulele țesutului de origine ci celule atipice, nediferențiate și nespecializate, fără funcții, care se divid necontrolat. Mitozele sunt anormale iar nucleii celulari au caracteristici atipice. [2], [1]

Tratament și prognostic

Tratamentul și prognosticul tumorilor maligne depind de localizarea acestora și de stadiul de dezvoltare al tumorii. Cu cât stadiul este mai avansat cu atât modalitățile de tratament se reduc iar prognosticul este mai prost.

Tumorile maligne se stadializează după sistemul TNM (T-tumoră, N-invazia ganglionilor limfatici, M-metastaze), stadiile fiind de la I la IV. Stadiul IV reprezintă stadiul cel mai avansat, cu metastaze și cu cel mai prost prognostic. Stadializarea ajută foarte mult clinicianul deoarece tratamentele sunt stabilite în funcție de aceste stadii.
În tratamentul cancerului, se apelează la  chirurgie, chimioterapie și radioterapie, acestea putând fi efectuate singular sau asociat în funcție de tipul tumoral și de extinderea tumorii în țesuturile vecine sau la distanță. [4]

Sfaturi pentru pacienți

În cazul în care descoperiți o masă tumorală accesibilă palpării sau, la o explorare imagistică se pune în evidență o tumoră, nu trebuie să vă îngrijorați imediat, deoarece această tumoră ar putea fi benignă, necanceroasă.

Diferența între tumorile beninge și tumorile maligne este dată de caracteristicile imagistice și clinice ale acestora dar cel mai precis de examenul anatomopatologic.

Tumorile benigne sunt extrem de frecvente, iar majoritatea clinicienilor folosesc termenul de tumoră și atunci când este vorba despre un chist sau abces, acestea fiind tot mase tumorale, însă mase tumorale benigne.
O tumoră benignă este nepericuloasă, există foarte puține tumori benigne care se pot transforma în cancer, acestea fiind numite tumori borderline. În aceste cazuri, în urma examenului anatomopatologic medicul va lua o decizie cu privire la tratament.
Unele tumori benigne pot recidiva, însă acesta nu este un motiv de îngrijorare.

Tumorile maligne
sunt tumori periculoase, fiind cele canceroase, cu capacitate de invazie și metastazare și cu prognostic mai prost.

Un cancer descoperit devreme însă, are un prognostic mult mai bun, foarte multe cancere putând fi vindecate complet dacă se descoperă devreme. De aici, rezultă importanța foarte mare a autoexaminării (mai ales în cazul prevenției cancerului mamar la femei) și efectuarea de controale medicale regulate.

Publicat la 25-06-2014 | Vizite: 128190 | bibliografie

Alte articole:
Notă: informațiile prezentate pe site-ul Ghid-Cancer.ro au rolul de a informa și susține pacienții cu cancer sau aparținătorii acestora, însă nu pot substitui vizita la medic, diagnosticul și tratamentul oferit de acesta în mod direct. Nu ne asumăm nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs.
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.