Alimentația în timpul radioterapiei: ce mănânci când tratamentul îngreunează mesele

De ce contează alimentația în timpul radioterapiei

Un diagnostic de cancer schimbă felul în care organismul are nevoie de hrană. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, o alimentație echilibrată înseamnă multe cereale integrale, fructe și legume, cantități moderate de proteine și puțin zahăr sau grăsimi. În timpul tratamentului oncologic, însă, nevoia de proteine și calorii poate fi mai mare decât atât, pentru a menține forța fizică, a preveni malnutriția și a susține calitatea vieții pe durata terapiei.^[1]

Cancerul în sine și tratamentele lui pot afecta gustul, mirosul, apetitul și capacitatea de a mânca suficient sau de a absorbi nutrienții din alimente. Persoanele cu tumori care afectează direct tubul digestiv — cap și gât, esofag, stomac, pancreas, ficat sau colon — au un risc mai mare de dificultăți alimentare, dar problemele pot apărea la orice tip de cancer, ca efect al tratamentului.^[1] Când malnutriția nu este gestionată, poate evolua spre cașexia oncologică, un sindrom de epuizare care aduce slăbiciune, pierdere în greutate și pierdere de masă musculară și grasă — uneori chiar și atunci când persoana pare că mănâncă suficient.^[1]

Cum îți poate afecta radioterapia alimentația, în funcție de zona tratată

Radioterapia distruge celulele canceroase, dar afectează și celulele sănătoase din vecinătatea zonei tratate. De aceea, tipul de probleme alimentare depinde în mare parte de regiunea corpului care primește radiația. Cele mai multe simptome încep la 2-3 săptămâni de la începerea tratamentului și se ameliorează în câteva săptămâni după terminarea lui, deși unele pot persista luni sau chiar ani.^[1]

Radioterapia la cap sau gât poate produce lipsă de apetit, greață și vărsături, gură uscată sau salivă groasă, dureri ale gurii și gingiilor, modificări ale gustului alimentelor, dificultate la înghițit, durere la înghițit și, uneori, imposibilitatea de a deschide complet gura.^[1] Mucozita — inflamația mucoasei bucale — se manifestă ca o senzație de arsură, ca și cum ai fi mâncat ceva prea fierbinte, cu ulcerații care se pot infecta, disconfort la mâncat, băut sau vorbit, gură uscată, gust alterat și respirație urât mirositoare; apare de obicei în primele două săptămâni de tratament și se ameliorează în câteva săptămâni de la terminarea lui, deși gura uscată poate rămâne o problemă de durată.^[2]

Radioterapia la nivelul toracelui poate provoca lipsă de apetit, greață și vărsături, dificultate și durere la înghițit, uneori senzație de sufocare sau probleme de respirație provocate de modificări la nivelul esofagului.^[1]

Radioterapia la nivelul abdomenului, pelvisului sau rectului poate produce greață și vărsături, diaree, inflamație a colonului, ocluzie intestinală sau enterită de iradiere.^[1] Diareea provocată de radioterapia pe zona abdominală sau pelvină începe de obicei la câteva zile de la începerea tratamentului, se poate agrava pe măsură ce tratamentul avansează și dispare, în general, în câteva săptămâni de la terminarea lui — dar dacă nu se ameliorează după câteva săptămâni sau apare sânge în scaun, trebuie discutat cu medicul.^[2]

La toate acestea se adaugă oboseala, un efect secundar foarte frecvent al radioterapiei, care la rândul ei poate reduce pofta de mâncare și motivația de a găti sau de a mânca.^[1]

Ce arată studiile despre sprijinul nutrițional pe durata radioterapiei

Cercetările din ultimii ani, concentrate mai ales pe pacienții cu cancer de cap și gât care fac radioterapie, arată că intervenția nutrițională structurată chiar contează pentru evoluția tratamentului, nu doar pentru confort. Un studiu clinic randomizat pe 100 de pacienți cu cancer de cap și gât a comparat sprijinul nutrițional enteral pornit chiar de la începutul radioterapiei cu cel introdus abia atunci când apăreau restricțiile alimentare. În grupul cu intervenție timpurie, mucozita severă a fost mai rară (2% față de 14%), dar diferența nu a atins pragul semnificației statistice; în schimb, la 7 săptămâni pierderea în greutate a fost semnificativ mai mică (cu aproximativ 1 kg), iar starea de nutriție a fost mai bună. Supraviețuirea nu a diferit semnificativ între cele două grupuri.^[3]

O sinteză sistematică cu meta-analiză, care a analizat 27 de studii despre prevenirea scăderii în greutate la pacienții cu cancer de cap și gât aflați în radioterapie sau chimio-radioterapie, a găsit un beneficiu semnificativ atunci când suplimentele nutriționale orale erau combinate cu consiliere nutrițională individualizată săptămânală; suplimentele folosite singure, fără consiliere, nu au avut efect semnificativ în meta-analiză.^[4] Autorii subliniază că respectarea recomandărilor, gestionarea efectelor adverse, implicarea familiei și pregătirea echipei medicale sunt elemente esențiale pentru ca sprijinul nutrițional să funcționeze în practică.^[4]

Un studiu clinic randomizat multicentric, desfășurat în Australia, a testat o intervenție comportamentală de nutriție („Eating As Treatment”) la pacienți cu cancer de cap și gât aflați în radioterapie; mortalitatea la 5 ani a fost analizată ulterior, ca obiectiv secundar. Intervenția, bazată pe interviu motivațional și tehnici de terapie cognitiv-comportamentală, s-a asociat cu o mortalitate mai mică la 5 ani față de îngrijirea standard (18% față de 24% decese), sugerând că sprijinul nutrițional structurat poate influența nu doar confortul, ci și supraviețuirea, probabil prin menținerea unei stări nutriționale mai bune pe parcursul tratamentului.^[5]

Cum mănânci concret, zi de zi

Recomandările de mai jos sunt cele date cel mai des pacienților aflați în radioterapie; alege-le pe cele potrivite zonei tratate și discută-le cu medicul oncolog sau cu dieteticianul din echipa care te îngrijește:

• Mese mici și dese în loc de 3 mese mari — de multe ori sunt mai ușor de tolerat atunci când apetitul este redus.^[2]
• Dacă înghițitul este dureros sau dificil, treci temporar la alimente moi sau lichide; medicul poate recomanda și medicamente pentru disconfort sau, în cazuri mai rare, o sondă de alimentație temporară.^[2]
• Pentru gura sensibilă sau mucozită, evită alimentele picante, foarte sărate sau cu margini tăioase/crocante, care pot irita mucoasa.^[2]
• Anunță echipa medicală dacă apar dureri de gură, ulcerații sau disconfort la mâncat — pot fi recomandate analgezice sau o apă de gură specială pentru ameliorare.^[2]
• Dacă apare diaree, discută cu medicul despre tratamentul disponibil pentru a o controla; de obicei se ameliorează la câteva săptămâni de la terminarea tratamentului.^[2]
• Ține cont că gustul alimentelor se poate schimba în timpul tratamentului și că asta scade la rândul ei pofta de mâncare; spune-i echipei medicale dacă din acest motiv nu reușești să mănânci suficient.^[2]

Greșeli frecvente

O greșeală obișnuită este să amâni discuția despre problemele alimentare, sperând că „trec de la sine” — în studiul randomizat de mai sus, sprijinul nutrițional pornit chiar de la începutul radioterapiei a limitat pierderea în greutate față de cel introdus abia după apariția restricțiilor alimentare, iar cazurile de mucozită severă au fost mai puține (diferență fără semnificație statistică).^[3] O altă greșeală este să te bazezi doar pe suplimente nutriționale orale fără sprijin de consiliere: datele arată că suplimentele au adus beneficiu semnificativ mai ales atunci când erau însoțite de consiliere nutrițională regulată, nu ca soluție de sine stătătoare.^[4] În fine, mulți pacienți încearcă să mențină, cu forța, alimentația „sănătoasă” obișnuită dinainte de boală (multe cereale integrale, fructe și legume, puține grăsimi), deși în timpul tratamentului nevoia reală poate fi de mai multe calorii și proteine concentrate în porții mai mici.^[1]

Când ceri ajutor

Cere sprijinul echipei tale de oncologie, din care poate face parte și un dietetician, dacă observi că nu reușești să mănânci suficient, dacă scazi vizibil în greutate sau dacă durerea la înghițit sau la nivelul gurii îți limitează semnificativ alimentația; există măsuri concrete (schimbarea texturii alimentelor, analgezice locale, în unele cazuri o sondă temporară de alimentație) care pot ajuta.^[2] Anunță medicul dacă diareea nu se ameliorează după câteva săptămâni de la terminarea radioterapiei sau dacă observi sânge în scaun — acestea nu sunt semne pe care le poți gestiona doar prin ajustări alimentare.^[2] Contactează echipa medicală și dacă te simți brusc foarte obosit și fără aer: poate fi semnul unei scăderi a numărului de globule roșii (anemie), care are nevoie de tratament.^[2]

Concluzii

Alimentația în timpul radioterapiei nu este un detaliu secundar: ajută la menținerea forței fizice și la prevenirea malnutriției, iar la pacienții cu cancer de cap și gât sprijinul nutrițional structurat a limitat pierderea în greutate în studiile din ultimii ani. Problemele care apar — gură uscată, dureri la înghițit, greață, diaree — depind de zona tratată și, în majoritatea cazurilor, au soluții practice: mese mici și dese, texturi adaptate, evitarea alimentelor iritante și, mai ales, implicarea din timp a echipei medicale în gestionarea alimentației, nu abia atunci când problemele devin severe.