Îngrijirea pielii în timpul radioterapiei: ce funcționează cu adevărat

Ce este radioterapia și de ce afectează pielea

Radioterapia este un tratament oncologic în care radiația este folosită pentru a distruge celulele canceroase. Poate fi administrată extern, printr-un aparat care direcționează fascicule de radiație spre tumoră, sau intern, prin implanturi radioactive plasate temporar în corp (brahiterapie) ori prin substanțe radioactive administrate ca injecție sau băutură. Radioterapia poate avea scop curativ, poate fi folosită înaintea sau după o intervenție chirurgicală, ori poate avea rol de a ține sub control simptomele atunci când vindecarea completă nu mai este posibilă^[2]. Pe lângă celulele canceroase, radiația poate afecta și o parte din celulele sănătoase din zona tratată, iar una dintre reacțiile frecvente este tocmai pielea sensibilă din zona iradiată, care își poate schimba culoarea^[2].

Cum se manifestă reacția pielii la radioterapie

La o parte dintre pacienți, pielea din zona tratată devine sensibilă, își schimbă culoarea (poate deveni roșie sau, în funcție de tonul pielii, mai deschisă ori mai închisă decât în mod normal) și se usucă ori se descuamează. Modificările încep de obicei la 1-2 săptămâni de la debutul tratamentului^[1]. Pielea poate căpăta un aspect asemănător unei arsuri solare și poate deveni umflată^[3]. Într-o parte dintre cazuri apar leziuni dureroase, umede, care se pot infecta – acest tip de reacție mai severă este numit reacție umedă și apare mai frecvent în zonele unde pielea formează pliuri, cum ar fi în jurul urechilor, sub sân sau la nivelul feselor^[3]. Dacă zona respectivă a fost iradiată în trecut, pielea de acolo poate deveni din nou roșie, se poate bășica, se poate descuama sau poate durea – acest fenomen este cunoscut ca reacție de rechemare a radiației^[3]. Orice modificare a pielii trebuie semnalată echipei de radioterapie, care poate recomanda pansamente speciale sau tratament pentru prevenirea infecției^[1][3].

Ce arată dovezile despre cremele hidratante

Hidratarea pielii este printre cele mai testate măsuri de prevenție a reacției cutanate la radioterapie. O analiză sistematică publicată în 2026, care a reunit 13 studii clinice randomizate și un total de 1.203 pacienți cu cancer mamar sau cancer de cap și gât, a comparat pacienții care au folosit creme hidratante în timpul radioterapiei cu cei care nu au folosit. Rezultatele au arătat că șansa de a nu dezvolta deloc reacție cutanată acută a fost mai mare în grupul care a folosit cremă hidratantă, iar mâncărimea a fost mai puțin frecventă, inclusiv formele severe de mâncărime. Nu s-a observat însă o diferență clară în privința calității vieții raportate de pacienți sau a nivelului de hidratare măsurat direct al pielii. Concluzia analizei este că folosirea unei creme hidratante poate avea un efect pozitiv asupra reacției cutanate la radioterapie, deși efectul nu este uniform pe toate măsurătorile^[4]. Din acest motiv, echipele de radioterapie recomandă frecvent aplicarea zilnică a unei creme hidratante recomandate de asistenta sau medicul curant, chiar de la începutul tratamentului^[1][3].

Corticosteroizii topici: o opțiune, dar numai prescrisă de medic

O parte dintre pacienți pot beneficia de creme cu corticosteroizi aplicate pe piele, dar acestea nu se folosesc din proprie inițiativă. O trecere în revistă critică a studiilor clinice publicată în 2025 a analizat 12 studii randomizate care au testat patru substanțe corticosteroide topice diferite (betametazonă 0,1%, mometazonă 0,1%, hidrocortizon 1% și beclometazonă) la paciente cu cancer mamar aflate în radioterapie. În 11 din cele 12 studii (92%), corticosteroizii topici au redus incidența reacției cutanate de grad moderat-sever sau au întârziat apariția ei, riscul relativ mediu fiind de 0,69 (adică o reducere de aproximativ 31% a riscului, cu variații între studii de la 2% până la 81%). În toate studiile, tratamentul a fost aplicat de la începutul radioterapiei până la finalul acesteia sau până la trei săptămâni după. Autorii analizei atrag însă atenția că modul și momentul aplicării au variat mult între studii, iar siguranța pe termen lung a folosirii corticosteroizilor topici în acest context nu a fost studiată suficient. Concluzia lor este că această clasă de medicamente este eficientă în reducerea incidenței reacției cutanate, dar că ar fi nevoie de studii noi, mai bine construite, pentru a orienta practica medicală^[5]. Fiind medicamente eliberate pe rețetă, alegerea substanței, modul de aplicare și durata rămân decizia medicului curant.

Reguli practice pentru îngrijirea zilnică a pielii în timpul tratamentului

Pe baza recomandărilor echipelor de radioterapie, câteva măsuri simple pot fi aplicate zilnic pe toată durata tratamentului:

• spală zilnic zona tratată cu săpunul pe care îl folosești de obicei, dacă nu îți irită pielea, ori cu un săpun blând^[1][3];
• usucă pielea prin tamponare ușoară cu un prosop, nu prin frecare^[1];
• aplică zilnic o cremă hidratantă – cea obișnuită, dacă nu irită pielea, sau una recomandată de echipa medicală^[1][3];
• folosește deodorantul obișnuit, atât timp cât nu irită pielea, iar dacă apare iritație, întreabă asistenta ce produse poți folosi în continuare^[1];
• poartă haine largi, din fibre naturale precum bumbacul sau mătasea, și evită curelele, benzile elastice sau bretelele strânse peste zona tratată^[1];
• dacă zona tratată este expusă la soare, folosește o cremă de protecție solară cu factor mare de protecție (SPF 50 sau mai mult) și continuă să o folosești cel puțin un an după terminarea tratamentului^[1];
• întreabă echipa de radioterapie dacă poți continua să înoți în piscină, întrucât clorul poate agrava iritația pielii în timpul tratamentului^[1].

Ce trebuie evitat pe durata radioterapiei

Anumite obiceiuri și produse pot agrava reacția pielii și este mai sigur să fie evitate cât timp durează tratamentul. Raderea zonei tratate ar trebui evitată dacă este posibil; dacă totuși este necesară, se recomandă un aparat electric de ras, iar dacă pielea devine sensibilă sau dureroasă, raderea trebuie oprită complet – epilarea cu laser, ceară sau creme depilatoare sunt contraindicate pe zona tratată^[1][3]. Nu se recomandă aplicarea de perne electrice, pungi cu gheață sau comprese calde direct pe zona iradiată^[1][3]. Produsele cosmetice care conțin alcool sau parfum trebuie evitate, pentru că pot usca sau irita suplimentar pielea deja sensibilizată^[3]. Dacă pielea se rupe sau se deschide o rană, orice produs cosmetic aplicat pe acea zonă trebuie oprit până la indicația echipei medicale^[1].

Când trebuie să anunți echipa de radioterapie

Orice durere, roșeață accentuată sau modificare neobișnuită a pielii din zona tratată trebuie semnalată echipei de radioterapie, nu doar tolerată în tăcere^[1]. Anunță imediat echipa dacă zona tratată devine umedă, dacă pielea se deschide sau dacă apar leziuni dureroase care par infectate – astfel de situații pot necesita pansamente speciale sau tratament cu antibiotic^[1][3]. Dacă ai fost tratat anterior cu radioterapie într-o zonă și pielea de acolo devine roșie, se bășicează sau doare fără o cauză evidentă, anunță medicul curant, indiferent de tratamentul pe care îl urmezi în acel moment^[3].

Ce se întâmplă cu pielea după terminarea tratamentului

De obicei, modificările pielii se ameliorează în 2-4 săptămâni de la terminarea radioterapiei. Este posibil ca zona tratată să rămână ușor mai închisă sau mai deschisă la culoare decât restul pielii, chiar și după ce disconfortul a dispărut complet^[1]. Este util să continui să protejezi zona respectivă de soare cu cremă de protecție solară timp de cel puțin un an de la finalul tratamentului^[1].

Concluzii

Reacția pielii apare la o parte dintre pacienții care fac radioterapie și, de cele mai multe ori, rămâne ușoară și trecătoare. Câteva măsuri simple, aplicate zilnic – spălare blândă, hidratare constantă, protecție solară, haine largi și evitarea produselor iritante – sunt cele pe care echipele de radioterapie le recomandă pentru a menaja pielea pe durata tratamentului. Atunci când reacția devine mai severă, echipa de radioterapie poate recomanda tratamente suplimentare, inclusiv creme cu corticosteroizi, dar orice decizie de acest fel trebuie luată împreună cu medicul curant. Cel mai important lucru rămâne comunicarea deschisă cu echipa medicală: orice schimbare a pielii merită menționată, nu ignorată.