Simptome care ar putea ascunde un cancer

Cancerul este o problemă majoră de sănătate publică, despre care se crede că în următoarele decenii va deveni cea mai importantă patologie de la nivel mondial.

Peste tot în lume, cancerul reprezintă principala cauză de deces, după bolile cardio-vasculare, dar se estimează că după anul 2020, mortalitatea determinată de apariția tumorile maligne o va depăși pe cea cauzată de patologia cardio-vasculară, dublându-se până în anul 2030.

Această continuă creștere a incidenței globale a fost pusă în primul rând pe seama stilului de viață nesănătos, chiar nociv, atât în țările în curs de dezvoltare, unde sunt diagnosticate cu o mai mare frecvență cancerul hepatic și cel de col uterin, cât și în țările occidentale, unde cancerul de sân, de plămân, de colon sau de prostată se întâlnesc preponderent.

Un alt posibil argument care ar putea să explice această creștere constant progresivă a incidenței cancerului este acela că prevenția primară și secundară sunt minime, în unele regiuni ale lumii chiar absente.

Totuși, pe lângă acestea, au mai fost incriminate atât folosirea inadecvată a resurselor de diagnostic și tratament (care de asemenea, în unele zone, sunt indisponibile sau chiar absente), cât și nivelul scăzut de adresabilitate cât mai precoce la serviciile medicale. [1], [3], [10]

Cancerul este considerat a fi un termen-umbrelă, el desemnând o varietate de mai mult de 200 de tipuri, care pot să apară la orice vârstă și în orice țesut/organ, determinând forme și manifestări clinice diferite. Niciuna dintre definițiile formulate până în prezent nu este completă, neajungându-se încă la un consens pentru aceasta.

Se cunoaște însă faptul că, la nivel celular, cancerul reprezintă o proliferare neregulată, necontrolată, neconcordantă, anormală a celulelor, din cauza pierderii mecanismelor de control normale, fiziologice, ceea ce are drept efect creșterea neregulată, anormală a țesutului respectiv, lipsa de diferențiere și invazia atât în țesuturile învecinate, cât și la distanță - apariția metastazelor. [2]

În realitate, noțiunea de „cancer” trezește reacții emoționale negative, chiar stări de șoc, motiv pentru care adesea acest cuvânt este evitat, preferându-se înlocuirea sa cu „neoplasm”, „neoformațiune”, „masă tumorală”, „malignitate”.

Recunoașterea cât mai precoce a simptomelor și adresabilitatea cât mai rapidă la medic sunt decisive pentru un prognostic mai favorabil!

Modificările clinice imprimate organismului de către malignitate sunt adesea „semnale de alarmă” pe care cei mai mulți dintre noi le ignoră în mod repetat. În loc să li se acorde atenție, acestea sunt deseori trecute cu vederea, iar prezentarea la medic abia foarte târziu restrânge semnificativ eventualele posibilități terapeutice.

Actualmente, multe dintre cancere pot fi curabile, dacă sunt detectate într-un stadiu cât mai timpuriu – ceea ce presupune recunoașterea la timp de către pacient a unor simptome care, în realitate, pot avea semnificația unui cancer în stadiu incipient.

Unele tipuri de cancer pot debuta silențios, iar manifestările clinice sunt nespecifice, „șterse” - de exemplu: diminuarea apetitului alimentar, scădere ponderală, care se poate accentua progresiv, chiar până la cașexie (atrofia masei musculare), fatigabilitate, cefalee, greață sau vărsături, alterarea progresivă a stării generale, cu sau fără stare de somnolență prelungită - descrise ca o lipsă de energie și vitalitate, care împiedică desfășurarea în condiții optimale a activităților cotidiene, scăzând calitatea vieții. [3], [5]

În alte cazuri însă, simptomele sunt specifice și se pot observa modificări localizate la nivelul organului unde are loc un proces de transformare malignă. Astfel, simptomele sau semnele observate de către pacient pot fi caracteristice unei patologii specifice.

Cancerul de sân

• poate determina apariția uneia sau mai multor formațiuni nodulare, ce pot fi decelate odată cu palparea sânilor. În general, acestea sunt nedureroase, au o consistență dură, un contur neregulat, imprecis delimitat, fiind adesea descrise ca fiind „fixate în interiorul sânului”;
• de asemenea, tot prin palpare, pot fi descoperiți ganglioni de consistență dură, măriți de volum, de cele mai multe ori nedureroși, cu localizare în fosa axilară („sub braț”). Prezența acestora poartă semnificația propagării pe calea limfatică a procesului malign;
• modificarea pielii sânului, care capătă un aspect caracteristic de „coajă de portocală”;
• schimbarea de aspect a mamelonului, care devine retractil „împins spre înauntru”;
• observarea modificării sânului în ceea ce privește forma sau dimensiunea;
• apariția de riduri, cruste sau chiar ulcerații la nivelul pielii sânului;
• dureri osoase, pierderea apetitului alimentar cu scădere în greutate, tuse (ce poate fi determinată de o acumulare de lichid la nivelul plămânilor - „epanșament pleural”), dureri la nivelul extremității cefalice, tonus muscular scăzut; [7]
• identificarea uneia sau mai multor modificări necesită consult medical cât mai rapid cu putință.

Cancerul bronho-pulmonar

• tuse în general seacă, ce persistă timp de mai multe săptămâni;
• tusea cotidiană caracteristică fumătorilor, care se manifestă cu predilecție dimineața, își poate modifica orarul, transformându-se într-una cronică, severă, chinuitoare pentru pacient, ce persistă pe parcursul întregii zile și care poate fi însoțită de expectorații cu mucozități și sânge;
• persistența unei infecții de căi aeriene superioare, chiar și după administrarea de tratament antibiotic;
• agravarea unei tulburări de respirație preexistente;

Adesea, o dificultate respiratorie îl alarmează pe pacient, dirijându-l mai rapid către un serviciu medical. Totuși, aceasta poate să apară nu numai în contextul unui cancer, ci și ca urmare a unei acumulări de lichid la nivelul plămânilor sau cordului, dar mai poate fi cauzată și de anemie.

Alte semne ce pot indica un cancer bronho-pulmonar:

• durere la nivelul toracelui;
• o răgușeală aparent inexplicabilă, fără a fi suprapusă unui episod de „răceală”;
• umflarea feței sau a gâtului (determinată de diseminarea pe calea ganglionilor limfatici);
• modificări hormonale sau sanguine decelate la analizele de rutină – provocate de eliberarea anumitor substanțe de către celulele tumorale; de exemplu, se pot observa modificări ale nivelului de calciu sau de sodiu în sânge; [6], [8]
• orice modificare observată trebuie să conducă pacientul la solicitarea unui consult medical.

Cancerul de colon

• poate debuta prin simptome nespecifice, dar deseori apariția acestora marchează un stadiu deja avansat;
• durere abdominală, apărută recent;
• tulburări ale tranzitului intestinal (diaree, constipație ori alternanța între cele două, scaune efilate, cu aspect „în creion”) ;
• alterarea stării generale;
• masă abdominală decelabilă la palpare;
• scaun cu sânge (reprezintă o urgență medicală-hemoragie digestivă) ;
• apariția unei complicații, cum ar fi perforația intestinală sau ocluzia intestinală;
• scădere marcantă în greutate;
• adresarea la medic trebuie să se facă cât mai precoce, mai ales daca aceste simptome persistă de mai mult de patru săptămâni. [9]

Cancerul de prostată

• nevoia frecventă de a urina, cu predilecție nocturn - pacientul nu se odihnește corespunzător din cauza senzațiilor de micțiune dese în timpul nopții; aceasta apare în contextul în care pacientul nu a avut un aport hidric excesiv;
• dificultăți la urinare;
• imposibilitatea de a urina;
• senzația de durere sau de arsură în timpul micțiunii;
• prezența de sânge în urină - urina capătă nuanțe de roșu;
• ejaculare dureroasă;
• durere „surdă”, ce nu poate fi precis localizată, dar care iradiază în regiunea lombară, coapse, șolduri. [9]

Cancerul cutanat sau melanomul malign

Melanomul malign este cunoscut ca fiind un cancer care se însoțește de o lungă perioadă preclinică/premalignă, de aceea descoperirea cât mai precoce a unei modificări dă șansa unui prognostic cât mai bun.

Recomandările actuale de supraveghere în cazul melanomului malign stipulează ca la fiecare trei ani să aibă loc o examinare completă a tegumentelor, dar și a mucoaselor, în cazul celorlalte cancere de piele (bazocelular, spinocelular), neexistând încă un consens asupra recomandărilor de screening.

Pacienții trebuie să se prezinte la medic imediat ce sesizează modificări la nivelul unei alunițe sau pete tegumentare; elementele esențiale care trebuie urmărite în screeningul melanomului malign au fost sintetizate în formula „ABCDE”, după cum urmează:

• A - „assymmetry’’: suprafață neregulată (care nu este netedă), aluniță asimetrică, cu cruste, ulcerații, sângerări;
• B - „border”: marginile neregulate;
• C - „color”: zone depigmentate, decolorare cu alternanțe de nunațe maroniu închis, colorare neomogenă, neuniformă;
• D - „dimension”: o aluniță cu diametrul mai mare de 1 cm, la care s-a observat o creștere recentă de mai mult de 5 mm;
• E - „elevation”: o supradenivelare a aluniței cu mai mult de 1 mm. [2]

De asemenea, este imperios necesară prezentarea la medic și dacă sunt constatate alte modificări, cum ar fi cele de tipul:

• apariția frecventă de echimoze („vânătăi”), chiar în lipsa unor traumatisme, pot indica o activitate anormală a celulelor sângelui; ele se pot însoți de alte pete roșii localizate pe față, piept sau coate;
• durerile abdominale și pelvine la femei pot avea semnificația unor chisturi ovariene;
• episoadele de infecții frecvente reprezintă unul dintre simptomele leucemiei, când măduva hematoformatoare începe să producă o cantitate anormală de globule albe, care nu sunt capabile să lupte eficient contra infecțiilor;
• modificări la nivelul unghiilor - punctele negre sau brune apar în cancerele de piele, iar petele albe sau pale indică faptul că ficatul nu funcționează în parametri normali, deci poate suferi modificări patologice;
• tulburări de deglutiție (înghițire), ceea ce împiedică alimentarea corectă;
• o modificare a vocii sau o disfonie trebuie luată în considerare mai ales de către persoanele fumătoare, ce au o vârstă mai mare de 40 de ani; în acest caz este necesara efectuarea unui examen al laringelui de către medicul din serviciul ORL, pentru a recunoaște cauza. [4], [5]

American Cancer Society a emis un „cod”, ce identifică cele 7 semne sau simptome considerate a fi „de alarmă”; chiar dacă ele nu sunt întotdeauna caracteristice unui cancer, trebuie să ridice suspiciunea unuia.

Iată care sunt aceste 7 semne de alarmă ale cancerului:

• 1. apariția de noduli sau formațiuni dure, ce se pot palpa la nivelul părților moi;
• 2. pierderi de sânge nefiziologice, anormale (în afara ciclului menstrual) ;
• 3. tulburări de deglutiție, care progresează și sunt permanente;
• 4. apariția disfoniei, care uletrior persistă, alături de tuse, la care se poate observa modificarea caracteristicilor, în cazul fumătorilor;
• 5. tulburări ale tranzitului urinar sau intestinal;
• 6. apariția unor modificări de aspect la nivelul unei leziuni cutanate preexistente (alunițe);
• 7. plăgi sau leziuni care nu se mai vindecă, tumefacții care persistă, nu dispar. [2]

Mai presus de toate, important de reținut este faptul că identificarea unei astfel de modificări nu trebuie să ne panicheze, ci să ne determine să ne adresăm medicului, pentru a efectua investigațiile corespunzătoare.

Solicitarea unui consult medical se însoțește de rezultate cu atât mai favorabile cu cât adresabilitatea este mai precoce; în consecință, atenția la semnalele pe care organismul nostru ni le dă - sunt lucruri mici din viața de zi cu zi, dar care pot face diferența între starea de sănătate și un prognostic nefavorabil.